Renault Clio Şase Numarası

24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din Și-a început cariera de magistrată în la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În , Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în , numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în , și , însă au fost respinse.

ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în , au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din , Levinţa c. Moldovei din , GOREMÎCHIN c. Moldovei din , MOSCALCIUC c. Moldovei din ,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din , R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

În cauza Mitrofan c. Moldovei din , Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din , CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din , ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din , Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

În , după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în , CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În , CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în , Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie , au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

În , familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în , după ce a vândut, cu de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din Familia Catan are datorii de de mii de lei, după ce, în , a contractat  un credit.

Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
Anatolie Țurcan a fost numit în în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie , a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

În cauzele LEVA c. Moldovei din , Sara c. Moldovei din și Savca c. Moldovei din , judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din , Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din și DMITRIEVA c. Moldovei din , ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

În , candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În , judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie , contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din , care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în , cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul , Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul și achiziționat în cu 70 de mii de lei.

Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
Iurie Bejenaru este din judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în

Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

În , și în , în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În , magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în , la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

Potrivit declarației de avere și interese pentru anul , magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa de mii de lei. Prin același contract de moștenire din , Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din , familia judecătorului conduce un Mercedes ML CDI, fabricat în , pentru care indică o valoare de de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa de mii de lei.

Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa de mii de euro.

În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din , URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din , completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din , R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din , ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din , Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
Anatolie Minciună este judecător încă din Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În , a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

„(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW i şi BMW i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător ( de lei în )”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului , la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

În septembrie , plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie , Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

În ședința Parlamentului din 12 martie , candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

În august , ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

În declaraţia de avere și interese personale pentru anul , Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în , într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din şi o Skoda Fabia, fabricată în

În și judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În , în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din , CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din , CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

despre scrisoarea semnată de Voronin în „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
Angela Bostan este judecătoare din anul , când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

La 24 iulie , Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie , prin decizia din 20 septembrie , examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

În septembrie , ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în

„Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

În și , ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în a primit calificativul „foarte bine”.

În iunie , cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în , și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din ). Totodată, magistrata declară un Lexus NX T, fabricat în și cumpărat în cu de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în În declarația de avere depusă pentru anul , prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în și o datorie de 30 de mii de lei.

Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în la Judecătoria Soroca. Ulterior, în , a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

În , și , Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în În , CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

În anul , după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în , cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat , pentru care indică o valoare de de mii de lei.

Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în , de metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în , cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ de mii de lei.

Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în , a căror valoare este de circa de mii de lei.

În , Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
Ecaterina Buzu este judecătoare din anul , iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

În octombrie , magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din , după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

„Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

„Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

În , Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În , și , candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul , Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din conduce un Renault Megane, fabricat în În , Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de de mii de lei de la Moldindconbank.

Maria Frunze: Averea și cariera
Maria Frunze este judecătoare din anul la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în cu media 9, Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie , fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

În februarie , numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul funduszeue.info, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul , magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul , mașină proprie.

Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
Aureliu Postică este judecător din anul Între și a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din , activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în , , ), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

În , Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În , Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul , Aureliu Postică deține, din , o casă de locuit cu o suprafață de ,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în și , dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în și dobândit în cu de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în și cumpărată în cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, de mii de lei și 10 mii de euro.

Din , Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și de mii de lei către Energbank.

În , familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din , cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul , în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul , apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, În anul , au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul , familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de lei.

Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului ”.

Natalia Clevadî: cariera și averea
Natalia Clevadî este judecătoare din anul A activat la Bălți, iar în a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

În , și , ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

În declarația de avere și interese pentru anul , Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

În septembrie , numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului , atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din până în , Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din , o casă de locuit de ,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa de mii de lei. Totodată, în anul , familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din , două terenuri intravilane cu o suprafață de 0, ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din o mașină de model Honda CRV, fabricată în , estimată la circa de mii de lei.

În , CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În , judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în , și , ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor , au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În , agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din , prin care acesta a fost demis.

Astfel, în , CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din într-o casă de locuit de ,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de de mii de lei. În anul , familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în , cu valoare de circa de mii de lei și o Lada , fabricată în , cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din , o mașină model Opel Omega, fabricată în , pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0, ha. Tot în , magistratul a oferit o donație de de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în ”.

Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În , a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în și , solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În , judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul , ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

Totodată, în , Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din , cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie , judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

Masina bavareza a fost condusa de Richard Hammond in sezonul 15 al celebrului show britanic, intr-o confruntare directa cu Ford-ul Sierra Sapphire Cosworth si Mercedes-ul E Cosworth.

Fan Top Gear? Ei bine, atunci ai nimerit exact in locul potrivit. Nu, nu iti vom spune ca cei trei indragiti prezentatori s-au reunit pentru inca (cel putin) un sezon al celebrului show britanic, pentru ca asta ar inseamna sa mintim.

In schimb, vorbim extrem de serios atunci cand precizam ca una dintre numeroasele masini aparute de-a lungul timpului pe micile si marile ecrane va fi scoasa la licitatie pe 6 iunie, in cadrul unui eveniment organizat in Warwickshire, Marea Britanie.

Dupa cum precizam si cateva randuri mai sus, subiectul principal al acestui anunt il reprezinta BMW-ul M3 E36 condus de Richard Hammond in sezonul 15 al Top Gear, intr-o confruntare directa cu Ford-ul Sierra Sapphire Cosworth si Mercedes-ul E Cosworth.

Conform casei de licitatii, masina bavareza numara numai mile la bord - sau, daca vrei, aproximativ de kilometri - si se prezinta intr-o "stare exceptionala", atat la exterior, cat si la interior.

Nici motorul aspirat in sase cilindri sau partea electrica nu prezinta probleme de functionare, acesta fiind un alt motiv pentru ca cei de la Classic Car Auctions sa estimeze exemplarul din cazul de fata la o suma cuprinsa intre si de lire sterline.

Подпишись на наш Telegram-канал

Фотогалерея

24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din Și-a început cariera de magistrată în la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În , Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în , numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în , și , însă au fost respinse.

ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în , au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din , Levinţa c. Moldovei din , GOREMÎCHIN c. Moldovei din , MOSCALCIUC c. Moldovei din ,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din , R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

În cauza Mitrofan c. Moldovei din , Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din , CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din , ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din , Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

În , după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în , CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În , CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în , Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie , au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

În , familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în , după ce a vândut, cu de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din Familia Catan are datorii de de mii de lei, după ce, în , a contractat  un credit.

Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
Anatolie Țurcan a fost numit în în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie , a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

În cauzele LEVA c. Moldovei din , Sara c. Moldovei din și Savca c. Moldovei din , judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din , Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din și DMITRIEVA c. Moldovei din , ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

În , candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În , judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie , contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din , care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în , cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul , Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul și achiziționat în cu 70 de mii de lei.

Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
Iurie Bejenaru este din judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în

Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

În , și în , în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În , magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în , la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

Potrivit declarației de avere și interese pentru anul , magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa de mii de lei. Prin același contract de moștenire din , Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din , familia judecătorului conduce un Mercedes ML CDI, fabricat în , pentru care indică o valoare de de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa de mii de lei.

Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa de mii de euro.

În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din , URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din , completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din , R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din , ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din , Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
Anatolie Minciună este judecător încă din Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În , a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

„(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW i şi BMW i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător ( de lei în )”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului , la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

În septembrie , plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie , Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

În ședința Parlamentului din 12 martie , candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

În august , ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

În declaraţia de avere și interese personale pentru anul , Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în , într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din şi o Skoda Fabia, fabricată în

În și judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În , în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din , CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din , CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

despre scrisoarea semnată de Voronin în „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
Angela Bostan este judecătoare din anul , când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

La 24 iulie , Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie , prin decizia din 20 septembrie , examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

În septembrie , ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în

„Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

În și , ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în a primit calificativul „foarte bine”.

În iunie , cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în , și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din ). Totodată, magistrata declară un Lexus NX T, fabricat în și cumpărat în cu de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în În declarația de avere depusă pentru anul , prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în și o datorie de 30 de mii de lei.

Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în la Judecătoria Soroca. Ulterior, în , a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

În , și , Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în În , CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

În anul , după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în , cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat , pentru care indică o valoare de de mii de lei.

Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în , de metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în , cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ de mii de lei.

Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în , a căror valoare este de circa de mii de lei.

În , Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
Ecaterina Buzu este judecătoare din anul , iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

În octombrie , magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din , după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

„Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

„Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

În , Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În , și , candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul , Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din conduce un Renault Megane, fabricat în În , Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de de mii de lei de la Moldindconbank.

Maria Frunze: Averea și cariera
Maria Frunze este judecătoare din anul la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în cu media 9, Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie , fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

În februarie , numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul funduszeue.info, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul , magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul , mașină proprie.

Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
Aureliu Postică este judecător din anul Între și a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din , activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în , , ), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

În , Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În , Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul , Aureliu Postică deține, din , o casă de locuit cu o suprafață de ,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în și , dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în și dobândit în cu de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în și cumpărată în cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, de mii de lei și 10 mii de euro.

Din , Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și de mii de lei către Energbank.

În , familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din , cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul , în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul , apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, În anul , au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul , familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de lei.

Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului ”.

Natalia Clevadî: cariera și averea
Natalia Clevadî este judecătoare din anul A activat la Bălți, iar în a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

În , și , ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

În declarația de avere și interese pentru anul , Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

În septembrie , numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului , atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din până în , Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din , o casă de locuit de ,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa de mii de lei. Totodată, în anul , familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din , două terenuri intravilane cu o suprafață de 0, ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din o mașină de model Honda CRV, fabricată în , estimată la circa de mii de lei.

În , CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În , judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în , și , ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor , au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În , agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din , prin care acesta a fost demis.

Astfel, în , CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din într-o casă de locuit de ,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de de mii de lei. În anul , familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în , cu valoare de circa de mii de lei și o Lada , fabricată în , cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din , o mașină model Opel Omega, fabricată în , pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0, ha. Tot în , magistratul a oferit o donație de de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în ”.

Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În , a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în și , solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În , judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul , ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

Totodată, în , Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din , cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie , judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

Marina Rusu: „A fost așa o situație când după crearea Asociației de către mine și colegii mei Victoria Sănduță și Ion Malanciuc, eu, în timp de săptămâni, am primit 16 plângeri din penitenciar, aproximativ cu același conținut. Plângerile, cu excepția uneia, au fost conexate și au fost examinate de doamna Ioana Chironeț care a fost inspector judecător principal. Atunci ea m-a sunat și mi-a vorbit brutal, fără a lua în calcul că sunt în concediu medical și pot sa scriu explicații. Ulterior, am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a doamnei Chironeț, însă a fost respinsă cererea mea. Ulterior a urmat sancționarea mea. Inițial nu a fost stabilită vina judecătorului, precum că din motive care nu sunt imputabile judecătorului a fost extins mai mult decât trei luni termenul de examinare a cauzelor. Inspectorul judiciar a contestat însă decizia privind încetarea procedurilor disciplinare împotriva mea și CSM atunci a votat și a emis o hotărâre prin care m-a sancționat cu „avertisment”. Mai departe, eu am contestat hotărârea CSM și încă nu este emisă o hotărâre, se examinează”.

În , CEPJ a acordat magistratei calificativul „bine”, după ce a acumulat 72 de puncte. Același calificativ l-a primit și în , doar că atunci a acumulat 69 de puncte. În același timp, tot în , CSCJ a apreciat-o cu 57 de puncte, atunci când a admis candidatura Marinei Rusu la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău sau Criuleni.

Familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în , și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în cu aproximativ de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”.

În , familia Rusu a beneficiat de donații în sumă de aproape 45 de mii de lei. Totodată, familia are și datorii în valoare de de mii de lei, după ce a contractat două credite.

Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din până în , atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie , magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.

Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea , art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.

Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din , de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în , magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.

În februarie , magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.

Mihail Cojocaru: „Până în anul , eu am avut, în total, 4 sesizări. În , nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul , cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.

Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada –, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în , magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

În , CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în și , CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.

Potrivit declarației de avere și interese personale, în , familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.

Totodată, familia judecătorului deține din o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în , de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în și dobândit în , cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.

În , magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la de mii de lei, după ce a contractat un credit în și două în Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.

Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG
Veronica Cupcea și-a început în cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din , a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În , a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În , Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În , candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în , în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în , a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

În , în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

În , CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în , Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat puncte. În , magistrata a primit calificativul „excelent”.

În ,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de ,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din , un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în și procurat în , pentru care indică valoarea de de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în și procurată în cu un preț indicat de de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la de mii de lei, după ce, în , a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în

Gheorghe Balan: Critic al sistemului, demis din funcție, apoi repus via IGP
Gheorghe Balan este judecător din şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului , prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie  , decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

În iunie , timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

„Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie

Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte din completul de judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, în cadrul căruia magistrații au prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Astfel, Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituției, detenția persoanei nu poate depăși 12 luni.

Gheorghe Balan: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan.

În , magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

În și , numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

În , Balan a fost demis, printr-o hotărâre a CD, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie , președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie , Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

La 16 iulie , la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din , prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

La 23 iulie , membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

Astfel, la 24 septembrie , plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie , în vigoare din 22 noiembrie , a fost abrogat decretul din 3 ianuarie privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.

Totuși, Balan nu a fost de acord nici cu „mustrarea”, așa că a atacat CSM în instanță. Instanța de apel însă a respins acțiunea înaintată, astfel că magistratul a atacat hotărârea la CSJ. Procesul nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate, CSJ urmând să decidă asupra admisibilității recursului. 

În , magistratul a fost evaluat de CEPJ cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 76 de puncte. Balan participă și la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC.

Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul , un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în , aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în cu 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în , fără dobândă. Balan a raportat pentru anul venituri salariale din funcția de judecător în sumă de de mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală.

Ioana Chironeț: Judecătoare suspendată din funcție
Ioana Chironeț activează din în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Din este inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din cadrul CSM, funcție pe care a deținut-o și în perioada Totodată, până a fi numită judecătoare, Chironeț a fost, în perioada , șefa Secretariatului CSM.

În perioada –, pe numele judecătoarei au fost înregistrate trei sesizări, toate fiind respinse. În și , CEPJ a evaluat-o cu calificativul „foarte bine”.

Familia magistratei locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în , cu o valoare indicată de de mii de lei. În , după ce a vândut cele două mașini pentru care indica o valoare totală de circa mii de lei, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de marca Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Până în acest an, familia magistratei are obligațiuni financiare față de  bancă în sumă de de mii de lei.

Livia Mitrofan: avere modestă și explicațiile unor donații de patru mii de euro
Livia Mitrofan activează din anul în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. La câteva luni după numire, judecătoarea a plecat în concediu de maternitate și a revenit la muncă în Anterior, timp de un an, a fost asistentă judiciară în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ.

Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din , potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

Livia Mitrofan: „Am mers la examen, nu am trecut, am contestat, CA a casat, CSJ a menținut. Atunci, tot în , am intrat la institut și am renunțat la ideea de a deveni avocat. Când am scris contestația, ei mi-au scris că eu nu am scris punctul trei și, totuși, în instanță au prezentat lucrarea mea, doar că hotărârile comisiei se contestă doar pe procedură, nu și pe ce ține de evaluare”.

Pe rolul instanței de judecată, numele magistratei figurează într-un alt dosar privind încasarea unei datorii de circa 11 mii de lei pentru energia termică. În , judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse. Totodată, în , după ce a acumulat 79 de puncte, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”.

În , familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota Rav 4, fabricat în , pentru care indică o valoare de de mii de lei. Familia mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din , achiziționată în

Familia Mitrofan locuiește într-un apartament cu o suprafață de 45,7 metri pătrați, dobândit în Familia are și datorii de circa de mii de lei, după ce a contractat trei credite.

Potrivit declarației de avere și interese personale din , magistrata a primit donații totale în valoare de 4 mii de euro de la membrii familiei. Aceeași situație se regăsește și în declarațiile din (17,4 mii de lei), (5 mii de euro) și (o mie de euro).

Livia Mitrofan: „Eu am o soră, Railean Alina, care este peste hotare de patru ani și ea are un copil care locuiește la mine, și mama mea locuiește la mine. Și ea trimite periodic, pentru copilul ei, de ziua lui de naștere, mamei. Iar pentru că mămica stă atât cu copilul surorii, cât și cu al meu, ea nu are timp să meargă la bancă să ridice plățile astea și ea le trimitea prin mine. Și eu m-am gândit să le declar ca donații ca să nu o pun pe mămica să mai scrie și recipise. Cealaltă sumă este de la soacra mea. Socrul meu a decedat în anul Și ea îi trimitea banii socrului meu, dar le trimitea pe numele soțului meu și el le transmitea atunci când se ducea acasă. În , mi se pare că suma e mai mare, pentru că el era prin spitale și noi încercam… Nu sunt banii noștri, dar nu am vrut să-mi pun părinții în situația de a scrie recipise, de a retrăi pentru controale…”.

Alexei Paniș: Venituri de 1,5 milioane de lei în și o plângere la CSM
Alexei Paniș activează din în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

Totodată, Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

Paniș este magistratul care în martie a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție prin care reclamă că era intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care era membru, în același timp, și al Consiliului Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Atunci, contactat de Ziarul de Gardă, Valeriu Sufrai a negat acuzațiile care îi erau aduse.

Alexei Paniș: „Am fost informat de la Procuratură că cererea a fost respinsă, nu s-a constat nicio încălcare. Nici nu știu dacă CSM a verificat sesizarea respectivă, pentru că nu am primit nicio informație de la Consiliu. Cu siguranță nu s-a acordat o atenție sporită”.

În ultimii patru ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 13 sesizări privind sancționarea disciplinară, care ulterior au fost respinse. În , CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte.

În , familia Paniș a înregistrat venituri de circa 1,5 milioane de lei, după ce a vândut două apartamente și un automobil model Hyundai Tucson. Din , soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. Totodată, în , soții Paniș au intrat în posesia unei alte case de locuit cu o suprafață de ,1 metri pătrați pentru care declară că ar costa de mii de lei. Magistratul conduce un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în și dobândit în , care valorează circa de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale a judecătorului. În , familia judecătorului a raportat datorii de circa de mii de lei, după ce și-a asumat un credit cu rata dobânzii de 12%, scadent în

De-a lungul anilor, judecătorul indică în declarații că a primit donații în cadrul unor ceremonii civile. Astfel, în , Paniș a avut o donație de 45 de mii de euro, în – una de de mii de lei, iar în – 2 mii de euro.

Alexei Paniș: „În donațiile provin de la evenimentul de căsătorie. Am primit de la părinți, în legătură cu ceremoniile care au avut loc, cu nașterea copiilor, și anume botezul. Donațiile au fost doar din partea părinților și a soacrei, care este peste hotare”.

Ion Chirtoacă: avere modestă și donații de 5,8 mii de euro de la mama sa, din Italia
Ion Chirtoacă este, din , magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

Magistratul a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

În și în , numele judecătorului a figurat în două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, ambele fiind respinse.

Magistratul locuiește într-un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în , pentru care indică o valoare de circa de mii de lei. Potrivit declarațiilor de avere, în și , judecătorul a primit donații în sumă de 5,8 mii de euro de la mama sa Lidia Chirtoacă, care activează în Italia.

Victor Sandu: de la calificativul „insuficient” la „foarte bine”
Victor Sandu activează din în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În , a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare. Astfel, judecătorul este unul dintre magistrații care se fac responsabili pentru faptul că Moldova a achitat prejudicii în valoare de 3, de euro.

Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie , cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie a fost casată hotărârea din 21 decembrie în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie , să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

În , CEPJ i-a acordat judecătorului calificativul „insuficient”, după ce a obținut în cadrul evaluării doar 54 de puncte.

„Nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie

Ulterior, în , magistratul a fost evaluat repetat și a primit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte. Același calificativ l-a obținut un an mai târziu, când a primit 75 de puncte.

Numele magistratului a figurat în 18 sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară, toate fiind respinse. Totodată, în baza sesizării din numele Procurorului General, Eduard Harunjen, a fost intentată o procedură disciplinară pe numele judecătorului. În , procedura a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Sesizarea procurorului general viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan, care era examinat la acea etapă de către judecătorul Sandu. Procurorul pe caz a cerut însă recuzarea sa, pe motiv că magistratul ar fi intenționat să-l elibereze pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului.

Victor Sandu: „Hotărârea din 20 octombrie a CEPJ (prin care i-a fost acordat calificativul „insuficient”, n.r.) a fost emisă în perioada imediat următoare depunerii concentrate a sesizării din 19 aprilie a Procurorului General Eduard Harujen asupra pretinsei abateri disciplinare și a numeroaselor sesizări (începând cu data de 18 aprilie ) a conducerii instanței în care activam. Voi menționa că toate sesizările conducerii instanței au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate de către Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar de pe lângă CSM, ultima hotărâre fiind din data de 03 septembrie Ulterior, în data de 12 octombrie , Colegiul disciplinar de pe lângă CSM a încetat procedura disciplinară intentată în privința mea la sesizarea Procurorului Eduard Harujen, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, în data 20 octombrie , la evaluarea activități profesionale, CEPJ pe lângă CSM s-a bazat doar pe caracteristica și nota informativă eliberată de către conducerea instanței, chiar dacă toate aceste aspecte deja au fost examinate de către Inspecția judiciară din subordinea CSM și a Colegiul disciplinar și au fost respinse ca vădit neîntemeiate. Ulterior, CEPJ mi-a acordat calificativul „foarte bine”. Astfel, consider că această hotărâre reflectă obiectiv activitatea mea în calitate de judecător”.

Magistratul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în mai multe rânduri Curtea Constituțională (CC), cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, și că astfel s-ar îngrădi drepturile persoanelor. Ulterior, CC i-a dat dreptate magistratului.

În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declara că, în , a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din aparține părinților săi. Tot în , judecătorul a intrat în proprietatea unui autoturism de model BMW seria 5, fabricat în , pentru care indică o valoare de 10 mii de euro. În același timp, Sandu a vândut cu de mii de lei mașina de model Skoda Superb, pe care o avea din

Vitalie Stratan: de la suspendarea din funcție până la președinte interimar al Judecătoriei Chișinău
Vitalie Stratan este judecător din , iar din este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, funcție pe care a preluat-o, din nou, în luna mai curent. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie , Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp.

La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în , și cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie , Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie , hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.

Vitalie Stratan deține, din , o casă la sol cu o suprafață de m.p., procurată de familia sa în august ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație de la părinți în de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic, fabricat în și achiziționat în În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

Vitalie Stratan: „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dumnealui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”.

În , când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de de mii de lei de la Victoriabank, scadent în , cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în , familia a vândut un apartament de 67 m.p. în care a investit din Imobilul este situat pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

Vitalie Stratan: „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în , n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”.

Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău și la CSJ.

Vladislav Holban: Averea, firmele soției și datoriile
Vladislav Holban este, din , judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

În ultimii șapte ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 14 sesizări care au fost respinse. În , candidatura lui Vladislav Holban a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a obținut 74 de puncte. CEPJ l-a apreciat în și în cu calificativul „foarte bine”. În , a fost admis pentru participarea la concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău.

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul , familia Holban deține, din , o casă de locuit cu o suprafață de ,1 metri pătrați, pe care declară că a cumpărat-o cu aproximativ de mii de lei. Familia magistratului mai are în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați pentru care indică valoarea de mii de lei. Totodată, în declarația sa mai indică trei alte averi imobiliare și un spațiu comercial pe care le deține în posesie. Judecătorul conduce, din , un autoturism de model Renault Megane, fabricat în , care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan.

Soția magistratului deține cota de participare majoritară în cadrul companiei „Olgrup Prim” și deține patenta de întreprinzător „Holban Olga”, pentru „confecționarea articolelor meșteșugărești de artă populară și vânzarea lor, cu excepția vânzării la expoziții și licitații”. Familia are și datorii de circa un milion de lei, după ce a contractat un credit în , scadent în și un împrumut de la Valeriu Holban.

Vladislav Holban: „Valeriu Holban este tatăl meu. Dumnealui dispune de surse. El mi-a transmis banii cu împrumut pentru a mă ajuta să procur casa, fiindcă, la momentul când am cumpărat casa, când am contractat creditul care este indicat în declarație, era necesar să fie achitată o anumită sumă de bani de care nu dispuneam la acel moment și am luat de la tata, o parte din ei. Tata este fermier”.

Iana Talmaci: Averea și explicațiile magistratei
Iana Talmaci a fost numită în august în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni, iar în mai a fost suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Magistrata este nașa de cununie a lui Nicolae Posturusu, fostul secretar general al Aparatului Președintelui R. Moldova în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon.

Fostul deputat PDM, Nicolae Ciubuc, a criticat încheierea magistratei prin care aceasta a interzis efectuarea controalelor la cariera de piatră de la Micăuți. Fostul deputat afirma că decizia judecătoarei este una abuzivă și ilegală, în contextul în care acesta afirma că „acolo au fost depistate nereguli care ar fi prejudiciat statul cu de milioane de lei”.

Iana Talmaci: „Eu mi-am expus comentariile în respectiva încheiere în partea de motivare a încheierii. Cât despre faptul că domnul deputat și-a expus părerea vizavi de respectiva încheiere, dreptul fiecărei părți, la noi e libertatea de exprimare și și-a valorificat acest drept. Totodată, țin să atenționez că încheierea mea din 25 ianuarie a fost menținută prin decizia CA Chișinău. Deci, încheierea mea a trecut controlul legalității la instanța de recurs”.

În ultimii șase ani, numele judecătoarei a figurat în nouă sesizări, ulterior respinse. În , candidatura magistratei a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a acumulat 73 de puncte. CEPJ i-a oferit în calificativul „foarte bine”. Același calificativ l-a primit și un an mai târziu.

Familia Talmaci deține o avere de milioane. În anul , magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile de lux: un Ford Fusion, fabricat în , pentru care indică o valoare de de mii de lei, și un Lincoln MKZ, fabricat în , pe care l-ar fi procurat cu de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus H, un Renault Megane și un Renault Clio.

Soții Talmaci dețin o casă cu suprafața de de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din , familia deține alte cinci bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 2,2 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan. Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova. Datoriile familiei ajung la circa de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale depuse de magistrată pentru anul

Iana Talmaci: „Din activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede. Dacă faceți un audit simplu, vedeți că veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor.”

Adunarea Generală a Judecătorilor este programată pentru data de 3 decembrie În urma celor mai recente modificări la legislație, CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești este format din 12 membri: șase judecători, dintre care patru din rândul instanțelor de fond și câte unul de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție, trei profesori de drept, aleși de Parlament și trei membri din oficiu,  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și procurorul general.

Întru exercitarea funcţiilor sale, CSM are competenţe referitoare la:
cariera judecătorilor
instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti;
respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor;
administrarea instanţelor judecătoreşti;
şi alte competenţe în condiţiile legii.
De asemenea, CSM aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.

Sursa: funduszeue.info