Miine Valiz Watsons

In this research, the author investigates the phenomenon of migration from Transylvania to Moldavia during the XVIth, the XVIIth and the XVIIIth centuries. This phenomenon can be seen at the Romanian people starting from the Middle Age, when in Poland, Russia, Czech Republic, Moravia, Bohemia, Serbia or Bulgaria, there can be seen communities formed by Romanians. It also exist a similar phenomenon in the three Principates, Transylvania, Wallachia and Moldavia, where princes or reach people from one of them have sometimes domains in other country. Starting from the XVIth century, the migration from Transylvania to Moldavian became bigger, and it is caused by economic, political, social and religious reasons. This study aims to presents and analyses this reasons and to offer an overview of the phenomenon, using different researches published on this subject an providing examples and case studies, like the situation from Bistriţa-Năsăud County, were some important documents on this subject were already published by historians as Nicolae Iorga or Virgil Şotropa.

„ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ARTE ALE EDUCAȚIEI

„ALECU RUSSO” BĂLŢI STATE FACULTY OF EDUCATIONAL DEPARTMENT OF EDUCATIONAL

MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL:
REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale, ediția a III-a

EDUCATIONAL MANAGEMENT:
ACHIEVEMENTS AND THE DEVELOPMENT PERSPECTIVES

Materials of the III-st International Scientific Conference

BĂLŢI,
CZU ()=00
M 20

Recomandat spre publicare de Consiliul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte
din 27 iunie (proces-verbal nr. 8)

Întrunirea cadrelor ştiinţifico-didactice ale instituţiilor universitare şi preuniversitare din

Autorii articolelor poartă responsabilitatea deplină pentru conţinutul materialelor

„Managementul educaţional: realizări şi perspective de dezvoltare", conferinţă

ISBN

2
COMITETUL ȘTIINȚIFIC

Preşedinte:
 Ion GAGIM, profesor universitar, doctor habilitat, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica
Moldova
Membri:
 Pavel TOPALĂ, profesor universitar, doctor habilitat, președinte, Consiliul științific, Universitatea de Stat „Alecu
Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Valentina PRIȚCAN, conferențiar universitar, doctor, prorector pentru activitatea științifică și relații internaționale,
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Lora CIOBANU, conferențiar universitar, doctor, decan, Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Arte,
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Tatiana ȘOVA, conferențiar universitar, doctor, șefa Catedrei de științe ale educației, Universitatea de Stat „Alecu
Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Viorica GORAȘ-POSTICĂ, profesor universitar, doctor habilitat, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău,
Republica Moldova,
 Carmen Maria CHIȘIU, conferențiar universitar, doctor, Universitatea ,,Lucian Blaga”, Sibiu, România,
 Игорь ЗАЙЦЕВ, кандидат педагогических наук, доцент, Государственное учреждение образования
«Академия последипломного образования», Минск, Республика Беларусь
 Татьяна ЗЕЛЕНОВА, доцент, кандидат педагогических наук, Ярославский Государственный Университет
имени П. Г. Демидова, Ярославль, Россия
 Larisa ZORILO, conferențiar universitar, doctor, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Maria PERETEATCU, conferențiar universitar, doctor, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica
Moldova
 Nina SACALIUC, conferențiar universitar, doctor, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica
Moldova
 Ludmila COTOS, lector universitar, doctor, responsabil pentru activitatea științifică la Catedra de științe ale
educației, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Oxana CURTEVA, conferențiar universitar, doctor, Șefa Catedrei de Pedagogie și Psihologie, Universitatea de Stat
din Comrat, Republica Moldova
 Наталья БАХМАТ, профессор, доктор педагогических наук, Каменец-Подольский Национальный
Университет имени Ивана Огиенко, Каменец-Подольский, Украина

COMITETUL DE ORGANIZARE

Preşedinte:
 Tatiana ȘOVA, conferențiar universitar, doctor, șefa Catedrei de științe ale educației, Universitatea de Stat „Alecu
Russo” din Bălți, Republica Moldova
Membri:
 Teddi-Constantin ACSENTI, director, gradul didactic întâi, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 2, Comănești,
Bacău, România
 Ștefania VOLMER, profesor psihopedagog, grad didactic întâi, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 2,
Comănești, Bacău, România
 Ирина ПОПОВА, профессор, доктор социологических наук, заведующая кафедрой социальных технологий
ФГБОУ ВО Ярославский Государственный Университет им. П.Г. Демидова, Ярославль, Россия
 Жанна ЗАХАРОВА, доктор педагогических наук, профессор, заведующая кафедрой психолого-
педагогического образования, ФГБОУ ВО «Костромской государственный университет», Кострома,
Российская Федерация
 Aliona BRIȚCHI, conferențiar universitar, doctor, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica
Moldova
 Ilie NASU, conferențiar universitar, doctor, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Tatiana COTÎLEVSCAIA, conferențiar universitar, doctor, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți,
Republica Moldova
 Tatiana GÎNJU, lector universitar, doctor, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Tatiana PANCO, asistent universitar, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Veronica RUSOV, asistent universitar, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Angela BEJAN, asistent universitar, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Eugenia FOCA, asistent universitar, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Aurelia BEȚIVU, asistent universitar, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova
 Iulia POSTOLACHI, asistent universitar, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova

3
COMUNICĂRI ÎN PLEN

CONSOLIDAREA GUVERNANȚEI, PLANIFICĂRII STRATEGICE ȘI

Valentina PRIȚCAN, conferențiar universitar, doctor,

Rezumat: Cercetarea se concentrează pe eforturile universităților în consolidarea guvernanței lor, a

Abstract: The research focuses on the efforts of universities in strengthening their governance, strategic
planning and management at the level of higher education system in the Republic of Moldova, to support reforms in
the sector by determining areas where best practices of partner universities from EU can be applied in terms of
designing and delivering development programs to increase the leadership and management capacities of Moldovan
universities. The needs, the challenges, but also the finding of the appropriate solutions within the framework of the
"MHELM - Moldova Higher Education Leadership and Management, reference number: EPP
MD-EPPKA2-CBHE-SP project co-funded by the Erasmus + Program of the European Union, in the field of
strengthening the governance, strategic planning and management of HEIs in Moldova have been elucidated.
Individual leaders and managers of Moldovan universities are the direct target of the Leadership and Management
Development Program and play a key role in its foundation.
Keywords: international project, leadership, management, governance, development program, strategic
management.

Introducere. Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălţi (USARB) este parte a
consorțiului proiectului EPP MD-EPPKA2-CBHE-SP ,,Moldova Higher
Education Leadership and Management”-MHELM1 (Leadershipul și Managementul în
Învățământul Superior din Republica Moldova), finanțat de Comisia Europeană prin programul
Erasmus+, Acțiunea cheie 2, Consolidarea capacităților în domeniul Învățământului Superior și
coordonat de Universitatea Tehnică a Moldovei.
Scopul proiectului MHELM rezidă în fortificarea guvernării, planificării strategice și a
managementului în universitățile din Moldova, pentru a oferi suport reformelor din sector prin
sporirea lidershipului și a capacităților de management inovativ. Scopul nominalizat va fi atins

1
Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație [comunicare] reflectă doar punctul
de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi trasă la răspundere pentru orice utilizare a informațiilor conținute în
acesta.

4
prin intermediul unor obiective specifice, realizate pe parcursul a trei ani. Este un proiect de
pionierat pentru IÎS din Republica Moldova, deoarece pentru prima dată universitățile vor
beneficia de un program sistemic de dezvoltare a Leadershipului și Managementului universitar,
adaptat nevoilor specifice ale instituțiilor din sistemul de învățământ superior din țară.
Prin includerea în consorțiul proiectului MHELM a unor universități din țările de
program (UE), inovatoare în materie de guvernare, planificare strategică și management
universitar modern și inovativ, s-a condiționat crearea de oportunități de analiză a experiențelor
avansate și acordarea de suport fertil transferului de inovații în guvernanța și managementul IÎS
din Moldova. Activitățile planificate în proiect facilitează determinarea domeniilor în care se pot
aplica cele mai bune practici ale universităților partenere din UE în ceea ce privește proiectarea
și livrarea programelor de dezvoltare pentru a crește capacitățile de leadership și de gestionare a
universităților din Moldova, elaborarea unui program de formare a abilităților de leadership și
management inovativ în învățământul superior, axat pe guvernare, planificare strategică și
management, adecvat pentru aplicare în universitățile din Moldova, instruirea personalului
universităților din Moldova în vederea livrării ulterioare a programului de instruire, crearea unei
infrastructuri de suport pentru livrarea programului de instruire, pilotarea și implementarea noul
program de instruire în universitățile din Moldova ș.a.
Repere teoretice. Universitățile au reprezentat, în toate timpurile, un factor de cultură
și civilizaţie, un factor de schimbare și de progres, un laborator pentru formarea elitelor
naţiunii. John Adair ne prezintă într-o manieră inedită specificul managementului strategic,
atenționând asupra necesității alegerii și dezvoltării liderilor pentru azi și pentru mâine [4].
Cercetările dedicate oferă o multitudine de variații asupra acestor concepte. Conferinţa
internaţională „Higher Education Governance between democratic culture, academic aspirations
and market forces”, Strasbourg, 22/23 septembrie , desfăşurată sub egida Consiliului
Europei, a făcut recomandări care să ducă la abordări comune, cel puţin pe plan european, a
conceptului de guvernanţă atât la nivel instituţional cât şi la nivelul sistemului [4, p. 3].
Consideraţiile care au stat la baza acestor recomandări ating aspectele în care universităţile
trebuie să se implice: pregătirea calificată a forţei de muncă, pregătirea cetăţenilor pentru o viaţa
activă într-o societate democratică, aportul universităţilor la dezvoltarea personală a cetăţenilor,
dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere, calitatea învăţământului şi a cercetării. A fost
remarcată importanţa principiilor bunei guvernări în promovarea coeziunii sociale şi în
acordarea de şanse egale pentru absolvenţi, accentuându-se că învăţământul superior trebuie să
contribuie cu responsabilitate la dezvoltarea economică şi socială ceea ce face necesar
promovarea culturii democratice, ca o alternativă bazată pe principiile bunei guvernări [4, p. 2].
Astfel, universitățile sunt chemate să-și adapteze misiunile, să-și dezvolte potențialul pe
interior, pentru a răspunde principiilor guvernanţei (transparenţa, responsabilitate, adaptare,
participare), să-și constituiască un set de valori comune promovat la nivelul sistemului de
învăţământ. Subdiviziunile specializate în materie de management strategic universitar nu
presupun adăugarea unor noi funcţii la nivelul structurilor manageriale, ci valorificarea
principiilor leadership-ului participativ, oferirea de linii directoare specifice, recomandarea de
acţiuni de sprijin pentru îndeplinirea celorlalte funcţii ale manegementului universitar şi mai
bună comunicare intraorganizaţională şi interorganizaţională. Devine imperios să se urmărească
modul în care toţi membrii comunităţilor universitare sunt responsabili pentru claritatea

5
formulării dezideratelor şi pentru eficacitatea acţiunilor întreprinse. Conducerea de top ale
universităţilor trebuie să cunoască anticipativ şi complet tabloul progreselor obţinute în plan
academic, cauzele nerealizărilor, responsabilităţile punctuale pentru acestea şi impactul acestora
în raport cu ţintele cuprinse în misiunea universităţii [5, p. 35].
O trasătură din ce în ce mai expresivă a globalizării o constituie bazarea pe cunoaştere,
care se concretizează în: creşterea rolului capitalului uman; centrarea sporurilor de eficienţă pe
resurse umane înalt educate şi specializate; alocarea beneficiilor dezvoltării către cei capabili şi
bine pregătiţi; conexiunea din ce în ce mai strânsă între cunoaştere şi competitivitate. Începând
cu anii 90, au început să se vehiculeze conceptele de organizaţie care învaţă sau învăţare
organizaţională, literatura de specialitate, oferind, în timp conotații tot mai clar definite.
Conceptele de organizaţie care învaţă sau învăţare organizaţională sunt importante, ele
desemnând o colectivitate de oameni care pot învăţa ca grup, dar şi unii de la alţii. Pentru ca
acest lucru să se întâmple este nevoie ca experienţele individuale să fie transpuse în practici de
muncă noi printr-un proces în trei stadii [6, p. 36]:
 Achiziţionarea de cunoştinţe – dezvoltarea sau crearea de abilităţi, iluminări (insights) şi
relaţii între persoane individuale. Oamenii învaţă dând sens experienţelor lor individuale,
concrete. Acest tip de învăţare se numeşte învăţare experienţială (prin experienţă) iar
ciclul de învăţare este explicat de Kolb;
 Impărtăşirea cunoştinţelor – faptul că anumite persoane dintr-o organizaţie au învăţat un
anumit lucru nu înseamnă că şi organizaţia a făcut acest lucru. Prin urmare procesul lor
de învăţare trebuie împărtăşit şi utilizat pe o scară largă;
 Utilizarea cunoştinţelor – integrarea învăţării în aşa fel încât rezultatele învăţării să fie
uşor accesibile şi generalizabile la situaţii noi. Rezultatul unui astfel de proces este
adeseori o nouă competenţă organizaţională.
David Garvin susţine în articolul său ,,Building a Learning Organization” că programele de
îmbunătățire continuă se dezvoltă peste tot, pe măsură ce organizațiile se străduiesc să prospere
și să obțină un avantaj. Din păcate, numărul programelor eșuate depășesc cu mult succesele, iar
ratele de îmbunătățire rămân în mod stresant scăzute. Există o singură explicaţie a situaţiei -
majoritatea organizațiilor nu au reușit să înțeleagă că îmbunătățirea continuă necesită un
angajament pentru învățare [3, p. 78]. David Garvin pledează pentru ,,organizaţia care învaţă”,
prezentând-o drept ,,organizaţie cu competenţe în crearea, dobândirea şi transferul de
cunoaştere, dar şi în modificarea comportamentului propriu pentru a reflecta cunoaşterea nouă”
(Harvard Business Review, , p. 80). Conform lui Garvin această definiţie are două
componente esenţiale: necesitatea existenţei unor idei noi care să genereze învăţare
organizaţională şi aceste idei noi trebuie să ducă la îmbunătăţirea organizaţiei, respectiv la
modul în care organizaţia îşi îndeplineşte activitatea [3, p. 80]. El susține că trei probleme critice
necesită a fi rezolvate, ele fiind esențiale pentru inovare:
 problema sensului. Avem nevoie de o definiție plauzibilă, bine fundamentată a
organizațiilor de învățare, ea trebuie să fie acționabilă și ușor de aplicat;
 problema managementului. Avem nevoie de linii directoare mai clare pentru practică,
completate cu sugestii operaționale, mai degrabă, decât aspirații înalte;
 problema măsurării. Avem nevoie de instrumente mai bune pentru a evalua rata și
nivelul de învățare al unei organizații pentru a ne asigura că au fost realizate câștiguri.

6
Abordarea acestor trei subiecte, permite managerilor să aibă o bază mai fermă pentru
lansarea organizațiilor în învățare.
Explorarea experiențelor universităților inovative. Universitățile nu pot să prospere
fără să învețe ceva nou. Rezolvarea unei probleme, introducerea unui program de studii, a unui
nou serviciu universitar, crearea unei noi subdiviziuni sau reproiectarea unui proces universitar
necesită să vezi lumea într-o lumină nouă și să acționezi în consecință. În absența învățării,
universitățile repetă practicile vechi. Schimbarea rămâne cosmetică, iar îmbunătățirile sunt
nesemnificative sau de scurtă durată. A învăța permanent și a avea un angajament sporit pentru
învățare devine un deziderat al timpului, valabil pentru IÎS și angajații acestora.
În cadrul proiectului MHELM s-au planificat vizite de studiu în universitățile din țările de
program, membre ale proiectului, în scopul explorării și preluării practicilor inovative de
Leadership și Management în Învățământul Superior. Vom prezenta două experiențe ale
universităților, în care s-au produs vizite de studii.
Experiența Universității din Gloucestershire. Fiind instituție publică cu sediul în
Gloucestershire, Anglia, Universitatea din Gloucestershire deține trei campusuri, două în
Cheltenham și unul în Gloucester: Francis Close Hall, The Park, Oxstalls și un Centru de modă,
artă și fotografie. Vizita de studiu a avut drept scop explorarea experienței Universității din
Gloucestershire în implementarea programului HELM (Higher Education Leadership and
Management), program de ultimă generație pentru manageri experimentați, care intenționează să
se aprofundeze în abordările contemporane axate pe conducere/leadership. Programul a fost
conceptualizat pentru a oferi conducerii IÎS informații strategice cu privire la provocările
specifice care există în peisajul modern al învățământului superior. Programul HELM oferă
perspective valoroase asupra contextului contemporan de leadership și management,
complexitățile și provocările cu care se confruntă universitățile, fiind relevant pentru toate
nivelurile de conducere universitară, din perspectiva dezvoltării cunoștințelor, abilităților și
strategiilor de explorare a acestui teren în continuă schimbare.
Programul HELM, dezvoltat și implementat de Universitatea din Gloucestershire, este un
program unicat, focalizat pe nevoile distincte ale învățământului superior. Ceea ce diferențiază
HELM de alte inițiative de dezvoltare, sunt o serie de factori inediți, administrați în calitate de
efect pentru implicarea efectivă a sistemului de învățământ superior:
 furnizarea de intervenții de dezvoltare/leadership, bazate pe dovezi, pentru roluri și
funcții cheie în managementul sectorului învățământului superior;
 furnizarea de leadership în învățământul superior, cu cunoștințe actualizate și relevante cu
privire la aspectele de bază ale conducerii și managementului pe sectoare instituționale;
 crearea unei viziuni informate, holistice asupra contextului de conducere, management și
provocări, care facilitează abordarea și răspunsul sistemic colectiv;
 crearea credibilității sectoriale și a autorității legitime, care facilitează accesul mai ușor la
resurse externe și experți;
 asigurarea faptului că conținutul sau inițiativele programului sunt integrate și sensibile la
contextul învățământului superior, oferind acces unic la analize și idei de politici la nivel
național și internațional;

7
 producerea de date și informații colectate cu privire la problemele de conducere /
capacitate de management, care sunt furnizate, analizate și sintetizate într-un mod durabil
și rentabil.
Programul HELM, oferit de Universitatea din Gloucestershire, este unul motivant, fiind
conceput pentru a ajuta indivizii și organizațiile să-și identifice nevoile de capacitate în contextul
lor specific și să alinieze căile individuale de dezvoltare a leadershipului prin ajustare la
obiectivele organizaționale.
Obiectivele programului HELM al Universității din Gloucestershire:
 dezvoltarea conștientizării și înțelegerii critice a teoriilor și problemelor actuale pentru
conducerea și gestionarea învățământului superior;
 facilitarea îmbunătirii abilităților analitice, de evaluare și de luare a deciziilor pentru
planificarea și gestionarea eficientă a resurselor;
 identificarea și explorarea influențelor și impactului politicilor, procedurilor și deciziilor
strategice instituționale, naționale și internaționale în organizații și a efectelor acestora
asupra conducerii organizaționale, luării deciziilor operaționale, eticii de afaceri și
creșterii durabile în instituțiile de învățământ superior;
 facilitarea oportunităților pentru îmbunătățirea comunicării și a abilităților interpersonale
necesare pentru a funcționa eficient într-un mediu de conducere și management al IÎS;
 facilitarea realizării cercetării independente și dezvoltarea abilităților critice care să
permită investigarea în domenii relevante / adecvate;
 oferirea unei platforme pentru dezvoltarea abilităților de reflecție critic, focalizată pe
dezvoltarea personală și profesională continuă, prin învățarea de acțiune facilitată și
autogestionată și cercetare/învățare bazată pe muncă;
 îmbunătățirea capacității personale și profesionale prin dezvoltare/îmbunătățire a
impactului managerial al instituțiilor de învățământ superior.
Universitatea din Gloucestershire oferă programul HELM după o schemă unică,
irepetabilă, iar marea provocare a IÎS din Moldova, membre ale consorțiului de implementare a
proiectului MHELM, a constituit-o identificarea propriei traiectorii de dezvoltare și
implementare a programului de formare „Leadership și Management” pentru conducători și
manageri din IÎS din Republica Moldova. Astfel, am analizat minuțios modelele/etapele
Universității din Gloucestershire în oferirea programului HELM:
1. Certificat de studii postuniversitare
Această etapă se concentrează pe dezvoltarea de manageri de resurse și oameni în mediul
ÎS dinamic, concentrându-se în principal pe rolul lor în sistemul de învățământ superior și
include patru module obligatorii:
 Gestionarea oamenilor în învățământul superior (15 credite);
 Gestionarea resurselor în învățământul superior (15 credite);
 Învățarea prin acțiune în învățământul superior (15 credite);
 Gestionarea schimbării în învățământul superior (15 credite).
Acest nivel se concentrează pe dezvoltarea abilităților personale și profesionale în
leadership în universități.

8
2. Diploma post universitară. Această etapă se concentrează asupra dezvoltării leadership-
ului în sectorul învățământului superior. Acesta include patru module obligatorii:
 Probleme contemporane în Leadership-ul învățământului superior (15 credite);
 Strategia ca practică (15 credite);
 Construirea de relații pozitive pentru un Leadership eficient (15 credite);
 Dezvoltarea capacităților de Leadership (15 credite).
3. Masterat
Această etapă permite realizarea unei disertații bazate pe lucru/sarcini sau a unui proiect
bazat pe un subiect de importanță pentru zona de activitate în organizație (în funcție de ceea ce
este cel mai relevant pentru circumstanțele formabilului):
 Modulul axat pe lucru/ Disertație de cercetare sau Raport de dezvoltare a afacerii bazate
pe lucru/ sarcini (60 de credite).
Deși conținuturile programului HELM, oferit de Universitatea din Gloucestershire, sunt
atractive și relevante, statutul de program inedit și original derivă din didactica sau pedagogia
HELM, căreia îi sunt specifice următoarele particularități: este participativă; este bazată pe
acțiune; este ghidată de teorie.
Aceasta impune modificarea abordărilor teoretice, implementarea metodelor inovative în
procesele de predare-învățare-evaluare, aplicarea principiilor de educație a adulților. Abordarea
individuală de către facilitatori a programului HELM din perspectiva experienței proprii, a
diversificat înțelegerea abordărilor moderne referitor la managementul instituției de învățământ
superior.
Programul HELM presupune și administrarea instrumentului HELQS – Cadrul de calități
și abilități de conducere a învățământului superior (The Higher Education Leadership Qualities
and Skills Framework), care asigură chestionarea angajaților IÎS referitor la cadrul de calități și
abilități de conducere IÎS, coaching-ul pentru acțiune, impactul evident al sesiunilor de feedback
HELQS în universități ș.a.
Experiența Universității Transilvania din Brașov. În cadrul vizitei de studiu la
Universitatea Transilvania din Brașov, am explorat experiențele de implementare a programului
instituțional de leadership și management. În particular, menționăm bunele practici identificate:
 experiență în dezvoltarea proiectelor europene și deținerea rolul de lider regional în
cercetare/inovare;
 modele eficiente de conducere și management educațional;
 dezvoltarea politicilor de calitate și modul de evaluare a acestora la nivel instituțional;
 traiectorii eficiente de conducere universitară: de la viziune la realitate;
 dezvoltarea abilităților de marketing pentru persoanele cu funcții de conducere în
sistemul educațional;
 managementul reputației online și comunicare publică;
 abilități de leadership prin implicarea studenților în structurile de conducere;
 abilități de lider prin dezvoltarea de proiecte comune cu mediul socio-economic.
Modelele de conducere și management educațional ale Universității Transilvania din
Brașov, care reprezintă o structură comprehensivă, ce integrează ramuri de știință inginerești,
sociale, umaniste, artistice, medicale, matematice, ale sportului și educației fizice. Cercetarea

9
interdisciplinară este atât o reflectare firească a structurii organizaționale, cât și o direcție
strategică de afirmare a instituției în plan regional și internațional. Institutul de Cercetare-
Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov este o subdiviziune complexă, dotată cu
echipamente de ultimă generație, care permite derularea de contracte de cercetare naționale și
internaționale de mare anvergură, precum și colaborarea cu mediul economic, industrial și
instituțional din Brașov. Din această perspectivă, Institutul creează premisele creșterii
competitivității Universității Transilvania din Brașov în domeniul cercetării-dezvoltării pe plan
internațional. Prin intermediul atragerii fondurilor structurale s-a făcut posibilă activitatea
interdisciplinară a celor 30 centre de cercetare care își desfășoară activitatea în cadrul
Institutului. În rezultat, au fost valorificate sinergiile multidisciplinare create, a fost posibilă
integrarea activităților de doctorat și postdoctorat în practica cercetării de înaltă ținută științifică.
Transfer de bune practici. Vizitele de studiu au facilitat explorarea modelelor și
experienței implementării programului de dezvoltare a leadership-ului și managementului în
Universitatea din Gloucestershire și Universitatea Transilvania din Brașov. Drept rezultat,
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (USARB) și-a propus un set de acțiuni, focalizate
pe transferul de bune practici al universităților partenere:
 adaptarea programului HELM, în parteneriat cu membrii consorțiului proiectului
MHELM, la specificul sistemului IÎS din Moldova și elaborarea unui program de
formare profesională continuă, concentrat pe dezvoltarea de manageri și lideri în mediul
dinamic al universităților, constituit din mai multe module;
 Implicare în elaborarea, prin efortul conjugat al echipei de implementare a proiectului
MHELM, a unui program de dezvoltare/ program de formare profesională continuă
Leadership și Management pentru sistemul de IÎS din Republica Moldova;
 participarea în procesele de elaborare a setului de materiale didactice pentru
implementarea programului de formare profesională continuă Leadership și Management
în USARB;
 aplicarea instrumentului HELQS (cadrul de calități și abilități de conducere a
învățământului superior) în USARB, în scopul identificării punctelor tari și a celor
vulnerabile pentru consolidarea guvernanței, planificării strategice și managementului
universitar;
 aprobarea la ședințele Consiliului de Dezvoltare Strategică Instituțională și Senatului
USARB a programului de formare profesională continuă Leadership și Management.
Programul este destinat conducătorilor și managerilor din instituţiile de învăţământ
superior din Republica Moldova, iar conținutul este comun pentru toate universitățile din
RM, implicate în proiectul MHELM;
 implementarea în USARB a programului de formare profesională continuă Leadership și
Management pentru sistemul de IÎS din Republica Moldova;
 aplicarea instrumentului HELQS (cadrul de calități și abilități de conducere a
învățământului superior) în USARB, în scopul identificării punctelor tari și a celor
vulnerabile pentru consolidarea guvernanței, planificării strategice și managementului
universitar;

10
 formarea, supervizarea și ghidarea managerilor instituționali de diferite niveluri în scop
de dezvoltare și consolidare a competențelor de management și leadership, consolidarea
guvernanței și planificării strategice;
 diseminarea în USARB a abordărilor contemporane cu privire la leadership și
management în IÎS prin promovarea diferitor evenimente: conferințe, mese rotunde,
ateliere didactice, seminare metodice, lectorate, conferințe etc;
 monitorizarea permanentă a implementării în USARB a experienței avansate în domeniul
managementului și leadership-ului în învățământul superior etc.
Provocări. În procesul de implementare a programului de formare profesională continuă
Leadership și Management în universități, facilitatorii vor lua în calcul eventuale provocări:
 de natură perceptivă, condiționate de modul de percepţie al problemelor, situaţiilor
sociale, beneficiarilor (influenţa stereotipurilor, iluzia de a percepe anume ceea ce dorim
să percepem, greutăţi în focalizarea percepţiei pe soluții, nu pe probleme etc);
 de natură cognitivă, condiționate de modul de înţelegere a situaţiilor şi problemelor din
sistemul de învățământ superior, în general, și din USARB, în particular (lipsa unei
informaţii actualizate, lipsa flexibilităţii în gândire, înlocuirea ilicită a unei probleme noi
cu una deja cunoscută şi aplicarea, în consecinţă, a strategiilor obişnuite de soluţionare a
problemelor);
 de natură emoţională, condiționate de emoţiile și particularităţile individuale ale
persoanelor (teama de riscuri şi incapacitatea de a tolera ambiguitatea, autoritarismul
managerului superior, dependenţa şi conformismul personalului de opinia colegilor, lipsa
de flexibilitate, capriciul, obişnuinţa de a lucra într-un mediu obişnuit, frica de a părăsi
zona de confort ș.a);
 generate de mediu, condiționate de influenţele din exterior (lipsa suportului, neacceptarea
ideilor noi parvenite de la subordonaţi, toleranță scăzută la critică ș.a.);
 de natură culturală, condiționate de stereotipuri, specificul social şi cultural (interziceri,
efecte ale totalitarismului şi ale stilurilor educaţionale etc);
 axate pe rezistența la schimbare a unor manageri sau a angajaților.
Depășirea provocărilor poate fi produsă, în viziunea noastră, prin:
 implicarea managerilor de diferit nivel în planificarea schimbării;
 identificarea surselor de disconfort a personalului care opune rezistență la schimbare;
 orientarea şi predispoziţia spre acţiune – managementul, indiferent de nivelul la care se
desfăşoară, este cu atât mai eficient, cu cât este orientat spre acţiuni stabile, concrete, în
conformitate cu noile structuri şi necesităţi ale comunităţii academice, axare pe soluții;
 susţinerea autonomiei şi capacităţii de iniţiativă a personalului didactic și administrativ al
universităților;
 sporirea atractivității universității prin personal propriu. Sporirea eficienţei poate fi
asigurată prin recunoaşterea aspectelor pozitive ale muncii oamenilor şi prin acordarea de
recompense pentru ideile lor valoroase;
 abordare managerială destinată realizării unor scopuri realiste. Pentru a funcționa eficient,
universitățile trebuie să-şi urmărească scopul şi valorile principale şi să pledeze pentru

11
consolidarea lor. Abaterea de la scopul şi obiectivele stabilite, perturbă buna funcţionare
a instituției.
În final, remarcăm că proiectul MHELM se află în primul an de implementare, iar
membrii consorțiului proiectului au elaborat deja structura și conținuturile unui program de
pionierat pentru IÎS din Moldova – program de formare profesională continuă „Leadership si
management” pentru conducătorii si managerii din instituţiile de învăţământ superior, care
urmează a fi pilotat și implementat în universități, condiționând schimbări structurale în sistemul
de învățământ superior și susținând procesele de reformă și bună guvernanță. Conținutul
programului și metodologi de predare pentru care se pledează, derivă din analiza nevoilor de
formare a managerilor și liderilor IÎS din Moldova, a specificul practicilor inovative în materie de
leadership și management, deținute de universitățile din țările de program, membre ale
consorțiului de proiect și este constituit din 4 module: leadership și management în IÎS,
managementul personalului și cultura organizațională în IÎS, managementul resurselor,
managementul schimbării și dezvoltarea organizațională a IÎS.

Referințe bibliografice:
1. ADAIR, John. Leadership strategic: Cum să gândim şi să planificăm strategic şi cum să oferim îndrumare.
Bucureşti: Meteor Publishing, p. ISBN ;
2. CANGEA, Petru. Managementul strategic în cadrul educaţional. Chişinău: CEP USM, p. ISBN
;
3. GARVIN, David A. Building a Learning Organization. In: Harvard Business Review. , nr. 71, pp.
91;
4. Higher Education Governance, between democratic culture, academic aspirations and market forces,
Council of Europe Higher Education Forum, Strasbourg, September [citat 25 aprilie ].
Disponibil: funduszeue.info;
5. MIRON, Dumitru, STĂNCIULESCU, Gabriela, CIULU, Ruxandra, EPURE, Dănuț Tiberiu, IONICĂ,
Andreea, MOCAN, Marian, NICOLAE, Mariana, POP, Carmen, PLATIS, Magdalena. Managementul
Strategic. (Ediţie online) , p. ISBN ;
6. NEVIS, E.C., DIBELLA, A.J., GOULD, G. M. Understanding organizations as learning systems. In: Sloan
Management Review. , nr. 13 (1), p.

EDUCAȚIA PENTRU INTEGRITATE ÎN CONTEXTUL REPUBLICII MOLDOVA:

Viorica GORAȘ-POSTICĂ, profesor universitar, doctor habilitat,

Rezumat: În articol se abordează problematica unui domeniu actual din spațiul ”noilor educații” –
educația pentru integritate/contra corupției, care a devenit prioritară atât pe agenda politicii statelor lumii, cât și în
practica educațională din ultimele decenii. Având un caracter de relativă noutate în contextul nostru, autoarea
explorează cadrul conceptual în baza documentelor curente de politici publice, dar și a literaturii pedagogice de
referință, propunând și unele secvențe metodologice inovatoare. Concluziile și recomandările pentru acțiunile de
perspectivă ce urmează a fi operate la diferite niveluri vor ajuta la ameliorarea situației în medii sociale în care
practicile corupte au devenit ”norme”, afectând pe termen lung eforturile benefice din partea diferitor actori
educaționali, inclusiv sănătatea și conștiința socială în ansamblul lor de efect reciproc.
Cuvinte-cheie: norme, noile educații, educația pentru integritate, actori educaționali.

12
Abstract: The article addresses the issue of a current field in the space of "new education" - education for
integrity / anti-corruption, which has become a priority both on the agenda of world politics and in educational
practice in recent decades. Having a relatively novel character in our context, the author explores the conceptual
framework based on current public policy documents, but also the reference pedagogical literature, including some
innovative methodological sequences. The conclusions and recommendations for forward-looking actions to be
operated at different levels will help to improve the situation in social environments where corrupt practices have
become "norms", affecting long-term beneficial efforts by various educational actors, including health and social
consciousness. , as a whole of their mutual effect.
Keywords: norms, new educations, education for integrity, educational actors.

„Nimic nu e mai periculos pentru conștiința unui popor decât priveliștea corupției și a
nulității recompensate.” Mihai Eminescu
Fenomenul corupției devine un flagel tot mai răspândit în practicile sociale din lume,
inclusiv în țara noastră, în pofida mobilizării internaționale și naționale de câteva decenii [Cf. 1],
pentru diminuarea și combaterea acestuia pe toate căile și la toate nivelurile.
Fiind o mare provocare pentru statul Republicii Moldova, paradoxul extinderii luării și
dării de mită în țara noastră, la etapa actuală, este confirmat și de un raport efectuat de PNUD
[2], care relevă că, numărul cazurilor denunțate de mituire, în , au fost în descreștere, dar
suma generală de pe urma acesteia a crescut cu, aproximtiv, o jumătate de mlrd de dolari,
valoarea mitei mărindu-se în anul precedent cu mln dolari.
Astfel, corupția devine o problematică profundă, mai acută în societățile postcomuniste
unde cleptocrația, clientelismul, nepotismul, patronajul, traficul de influență, mita și deturnarea
de fonduri erau instituționalizate, dezastruoasă în toate formele ei, acționau prin sugrumarea
întregii societăți și a conștiinței poporului. Prezentă atât în statele în curs de dezvoltare cât și în
cele dezvoltate, fenomenul degradează mentalități și stiluri de viată, stăvilește dezvoltarea
democrației și a economiei bazată pe o piață liberă, prevenirea și combaterea fenomenului de
corupție fiind primordială pe agenda europeană [7, p. 6].
Indicele de percepere a corupției, dupa Transparency International, plasează Moldova pe
locul din de țări ale lumii, înregistrându-se o cădere cu 3 poziții, în comparație cu cel
precedent. În același raport, se constată că 75 la sută dintre oameni nu vor să dea mită, cu toate
acestea însă corupția devine o realitate tot mai internationalizată și mai criminalizată [Cf. 2].
În mod evident, actele de corupție, ca număr și ca valoare financiară, sunt cu mult mai
numeroase în politică, justiție și poliție, educația fiind în umbră, oarecum. Aceasta însă nu ne
scutește, în nici un fel, de a nu plasa ca prioritate pe agendă lupta cu corupția inclusiv în
domeniul educațional.
Or, educația, poate deveni o armă pe multiple planuri, contribuind la sporirea impactului
și a durabilității acțiunilor întreprinse, convingerea noastră fiind confirmată metaforic și de
străvechea zicală japoneză: „Dacă lași vâslele, apa te duce înapoi”.
Studiul nostru s-a focusat pe rezultatele analizei documentelor de politici, a surselor
mass-media și a rapoartelor unor experți, creatori de opinie publică din cadrul unei Conferințe
internaționale de referință în domeniu [8, 9], dar și ale observării empirice din ultimii ani.
Astfel, dintre conceptele cheie, vehiculate în problematica abordată [6, pp. ], care
urmează a fi promovate și încetățenite în procesul educațional, enunțăm următoarele:

13
Tabelul 1. Concepte-cheie circumscrsie educației pentru integritate. Elaborare proprie inclusiv în baza Legii
nr/
Concepte-cheie Semnificația de bază
Activitate vulnerabilă Activitate profesională a agentului public, a cărei desfăşurare în cadrul
entităţii publice este ameninţată de riscuri de corupţie.
Corupţia În sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, în
scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup, iar în sens
restrâns, corupția se referă la darea şi luarea de mită, la traficul şi
cumpărarea de influenţă, la primirea de foloase necuvenite etc.,
corupţia vizează utilizarea funcţiei, contrar legii, în interes privat.
Factor de risc Circumstanţă de orice gen care permite, încurajează, provoacă apariţia
manifestărilor de corupţie în cadrul entităţii publice sau care le
perpetuează.
Favoritism Sprijin acordat în exercițiul funcţiunii de către agentul public
persoanelor fizice sau juridice la soluționarea problemelor acestora,
indiferent de motive, care nu este prevăzut de actele normative și care
nu întrunește elementele unui conflict de interese sau elementele unei
infracțiuni.
Incident de integritate Manifestare de corupţie produsă în împrejurări reale, altă manifestare
similară manifestării de corupţie, produsă în cadrul unui test de
integritate profesională.
Influenţă necorespunzătoare Imixtiune în activitatea profesională a agentului public din partea
terţelor persoane, manifestată prin presiuni, ameninţări sau rugăminţi,
în vederea determinării acestuia să îşi desfăşoare activitatea
profesională într-un mod anumit, atunci cînd imixtiunea dată este
ilegală şi nu este însoţită de promisiunea, oferirea sau darea, personal
sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice
formă, ce nu i se cuvin (nu întruneşte elementele unei infracţiuni).
Integritate instituţională Integritatea profesională a tuturor agenţilor publici din cadrul entităţii
publice, cultivată, controlată şi consolidată de către conducătorul
entităţii publice, precum şi toleranţa zero la incidentele de integritate
admise de agenţii publici.
Integritate în sectorul public Integritatea politică şi integritatea instituţională ale tuturor entităţilor
publice din Republica Moldova, astfel încît agenţii publici încadraţi în
aceste entităţi să-şi desfăşoare activitatea profesională în strictă
conformitate cu interesul public.
Risc de corupţie Probabilitate de producere a unei manifestări de corupţie prin care este
afectată realizarea obiectivelor entităţii publice.
Educația pentru integritate /educație Este un tip al „noilor educații”, care răspunde problematicii lumii
anticorupție contemporane în procesul de instaurare a democrației și a statului de
drept, prin promovarea onestității, transparenței, responsabilității și
bunei guvernări în viața publică/socială, prin informarea privind
efectele negative ale corupției, încurajarea unei atitudini de toleranță
zero față de actele de corupție şi stimularea celor afectați în semnalarea
cazurilor de corupție către organele competente. Este o
componentă/dimensiune a educației incluzive, în sens larg, deoarece
răspunde necesității de prevenire și diminuare a discriminării sociale și
de promovare a echității și a șanselor egale a tuturor cetățenilor,
indiferent de posibilitățile lor materiale și financiare, de statutul social
și de alte însușiri sociale.

14
Toate aceste concepte urmează a fi însușite în domeniul educațional, or, abordarea lor de
manieră funcțională poate ameliora situația la nivel de societate, căci corupția este o problemă
socială, un indicator al sănătății sociale, în ultimă instanță. Educația contra corupției
relaționează în mod direct și cu alte tipuri de noi educații și anume, cu: educația pentru
democrație, educația pentru cetățenie democratică, educația pentru dezvoltare și progres,
educația pentru societate, educația civică etc. Democrația se impune ca cel mai puternic
instrument de combatere a corupției, luptă care trebuie să înceapă de la cetățeni activi, carora le
pasă de țara lor și își doresc o bună guvernare, bazată pe transparență, responsabilitate,
participare și integritate. Strategiile de combatere a corupției urmează să meargă mână în mână
cu cele de prevenire și, toate împreună, să se implementeze atât la nivel local, cât și central,
subminându-se ambele tipuri de corupție: activă și pasivă. Să nu așteptăm ca Minsterul
Educației, Culturii și Cercetării să aibă partea leului în planurile anticorupție, susțin specialiștii,
inclusiv activiștii din sectorul asociativ, deoarece ei înșiși sunt reprezentanții unei puteri politice,
care au ajuns în vârf nu pe cele mai oneste căi, iar politicienii se află în topul corupților la noi și
în majoritatea țărilor lumii. În mod evident, în societate crește rezistența la corupție, iar unde
apare rezistența, se ivește și o sclipire de curaj. Supremația legii și educația în acest spirit devin
garantul numărul unu în lupta cu corupția, legile trebuie să funcționeze ca legi, nu ca simple
sugestii, cum se atestă deseori în contextul nostru, chiar prin constatări oficiale.
Legislația actuală din Republica Moldova, inclusiv cea care vizează îm mod expers
domeniul educațional, începând cu Codul Educației () și continuând cu Codul de etică al
cadrelor didactice (), cu Standardele de competență profesională pentru cadrele manageriale
din învățământul general () și terminând cu Metodologiile pentru evaluarea externă a școlii
și pentru evaluarea managerilor, elaborate în de ANACEC [14] – favorizează combaterea
corupției la nivel de menalitate și de comportament al actorilor educației. Din punct de vedere al
practicii cotidiene însă lucrurile urmează a fi îmbunătățite la scară largă, pornind cu pași mici,
întreprinși de fiecare persoană și instituție educațională, inclusiv publică, care ar trebui să includă
integritatea ca valoare de top al culturii organizaționale.
Vom stărui în continuare asupra unor aspecte practice, care pot părea paradoxale, puțin
deplasate de la experiențele educaționale cotidiene, dar care, în contextul sociopedagogic, devin
tot mai utile. Dat fiind faptul că studiul poartă amprenta stării de caractină, în care a fost
elaborat, în mod evident, resursele digitale prevalează. Astfel, dintre cele mai râspândite practici
de mobilizare în campania de luptă cu faptele ilicite și de educație pentru integritate, în același
timp, menționăm pagina funduszeue.info, care a devenit o platformă activă și solidă în
acest sens, de mai bine de 5 ani, pe baza căreia s-au intentat 22 de dosare, dar, din păcate, nu s-a
putut ajunge la nicio condamnare, administratorii căreia, susțin că fără voință politică
manifestată prin fapte nu se poate combate corupția.
Altă pagină – portalul funduszeue.info – aparține Centrului de investigații
jurnalistice și a fost creată în ; aici sesizările cetățenilor se înregistrează pe un formular (în
medie, câte pe zi), care se stochează pe Harta corupției și sunt urmate de investgații
săptămânale, apoi, prin Linia fierbinte se fac verificări ale credibilității sesizării. În , de
exemplu, a fost denunțată mita cerută de un procuror de mii de euro. Societatea civilă
descoperă astfel scheme frauduloase de corupție și a pornit câteva cazuri penale, dar, cu regret,
nu există niciunul finalizat, din punct de vedere juridic, ceea ce denotă complexitatea schemelor

15
de corupție în stat. În pofida la acestea, cetățenii sunt încurajați să declare actele de corupție, să
fie educații în acest spirit, deoarece, când se declară un caz, devine contagios și apar imediat zeci
de declarații pe cazuri similare, afirmă administratorii. Investigațiile jurnalistice, care au devenit
foarte numeroase în ultimul timp, sunt destul de costisitoare, dar, dn păcate, la nivelul organelor
de drept, deocamdată, nu se întâmplă nimic, de aceea, cetățenii se descurajează deseori și își
pierd încrederea instituțiile legii, iar rolul educației în acest sens se consideră foarte important.
Este recunoscut faptul că procesul educațional în direcția dată trebuie să înceapă cu
copiii și tinerii, căci ei înțeleg azi mai bine ce înseamnă comportament etic, dar nu-i putem eluda
nicidecum pe adulți, abordările pedagogice urmând a comporta caracter holistic, ca și cele legale,
ca să se contribuie în mod mai sensibil la dezrădăcinarea corupției de la cel mai înalt nivel.
Educația a fost o prioritate pentru organul central specializat în lupta cu coupția – CNA, de la
înființare, inclusiv pentru anii , susțin funcționarii Centrului dat (funduszeue.info): s-au
facut și vor continua instruirile, începând cu echipele de guvernare de la MECC. CNA deține o
platformă online pentru depunerea denunțurilor, dar, angajații recunosc că acesta nu este un site
foarte popular, în aproape 2 luni de la începutul anului , de exemplu, au înregistrat doar 15
denunțuri. Cu referire la sistemul educațional, din grădinițe, școli primare și gimnazii parvin mai
multe sesizări, decât din licee și universități, acestea referindu-se, în special, la colectări ilegale
de bani. În total, în , s-au colectat din partea cetățenilor sesizări, inclusiv la Linia
națională anticorupție, care funcționează nonstop, cele mai multe dintre ele fiind anonime,
reclamându-se inclusiv atentatele la integritatea personală și cea instituțională.
Administrarea testelor de integritate pentru funcționarii publici este o practică bună,
recunoscută la nivel internațional, dar, deocamdată, în mediul nostru, efectele s-au dovedit a fi
minime. Doar deputații sunt scutiți de acestea, din cauza imunității parlamentare ce o au,
conform legii. Se aplică anumite sancțiuni, în rezultatul aplicării probelor date, dar, din cauza
lipsei acute de angajați în medicină, de exemplu, medicii corupți nu pot fi concediați, iar
balansarea sancțiunilor administrative cu cele penale în actele de corupție rămâne o dilemă.
În acest sens, măsurile anticorupție electronice sunt cele mai ieftine și mai accesibile,
tendința de eliminare a factorului uman în serviciile publice, în relațiile funcționar-cetățean,
fiind o stringență. Platformele TIC, agajate în lupta cu corupția, s-au dovedit a fi cele mai
eficiente, le vom cita în limba engleză, așa cum sunt ele înregistrate: transparency platforms, e-
Governement, risc assesment platforms, awareness rising platforms, crowdsourcing
platforms/mobile apps, whistleblowing platforms, news reporting platforms etc. La nivel
guvernamental, actualmente, se promovează implicarea comunității în ansamblu în lupta cu
corupția, sub imperativul unui proiect de amploare - Educă. Implică. Împuternicește (Educate.
Engage. Empower. Community Tools agains corruption / EGA - platformă comună cu Centrul
de Politici și Reforme din R.M. și e-Governance Academy (eGA), creându-se mecanisme
comunitare de eradicare a corupției [Cf. 9, 10]. Printre recomandările acționale ale proiectului în
cauză, regăsim: Etica, integritatea și transparența ar trebui să fie subiecte transversale pe
agenda politicii educaționale! Documentele strategice și normative de gestionare a resurselor
umane urmează să includă obiective clare în acest domeniu. Campania națională de informare
toleranță zero la corupție în educație, în colaborare cu Centrul Național Anticorupție, ONG-uri,
mass-media, instituții de învățământ, autorități naționale și locale.

16
Un proiect relevant problematicii în cauză a fost implementat de CE PRO DIDACTICA
și coordonat de noi, a fost „Lecţii europene 2: componenta educaţie anticorupţie” [Cf. 10], care
a sprjinit activităţile de prevenire şi eradicare a corupţiei în stat, prin educarea unor cetăţeni
conştiincioşi, critici şi responsabili, vizând dezvoltarea şi implementarea educaţiei anticorupţie în
învăţământul secundar.2 Acesta a avut ca prioritate elaborarea modulului Educaţie anticorupţie şi
testarea/pilotarea lui cu profesorii, în calitate de modul la disciplina „Integrare europeană pentru
tine”, dar și la alte discipline cu profil tangențial. În afară de materialele elaborate și disponibile
pentru întreg sistemul educațional [Cf. 3], menționăm și faptul că grație proiectului, dintre cele
douăzeci de instituții implicate în proiect, cinci au semnat Declarația instituțională de
integritate, prin care s-au angajat să promoveze și să implementeze principiile educației pentru
integritate în procesul formal și nonformal de învățământ, în rândul elevilor, părinților și
profesorilor, pentru a obține, în final, titlul onorific de Școală onestă3 [Cf. 12].
În ansamblu, beneficiarii proiectului au apreciat originalitatea și utilitatea materialelor
propuse spre aplicare, dar și seminarele de dezvoltare profesională pentru profesori, toate
ajutându-i să devină persoane resursă nu doar în instituțiile ce le reprezintă, ci și la nivel de raion
și republică. Pilotarea modulului a demonstrat rezultate pozitive vizavi de percepția corectă a
fenomenului, dar și de urmările grave ce le are corupția în viața personală, instituțională și
socială.
Activitățile de promovare au sensibilizat managerii, cadrele didactice și alți actori
educaționali implicați, motivându-i să se implice în eradicarea corupției, începând de la propria
persoană, familie și instituție. Printre lecțiile învățate, enunțăm că educația pentru integritate
rămâne o problematică extrem de sensibilă în contextul nostru.
Marea majoritate a elevilor, din start, și-au exprimat atitudinea negativă față de
fenomenul dat, condamnându-l și aducând multiple exemple din viața părinților, rudelor, care au
fost nevoite să dea mită. Adulții însă – managerii, cadrele didactice și părinții – au recunoscut
vechimea, înrădăcinarea, extinderea periculoasă a fenomenului și dificultatea/necesitatea
abordării atente și profunde și, evident, a educației de durată. Or, practicile corupte, au fost
identificate masiv la nivel politic și macroeconomic, socio-cultural, domeniul educațional
nefiind în top, dar departe de a fi incoruptibil în trecut și în prezent. Faptul că doar cinci școli din
douăzeci de instituții și-au exprimat intenția de a se încadra în lupta împotriva corupției în școala
lor și de a se lansa în procesul de obținere a titlului onorific de Școală onestă, este un indicator
plauzibil pentru continuarea inițiativelor în domeniu.
O altă practică de referință, ce merită a fi subliniată în problematica cercetată de noi, se
referă la Raportul INTES „Violarea integrității în procesul de angajare și promovare a cadrelor
didactice din Republica Moldova”, elaborat de către o echipă de cercetători, la CE PRO
DIDACTICA, în cadrul unui proiect internațonal ”Integritatea sistemelor educaționale
investigată de socoietatea civilă” [11], din rețeaua de Centre de politici educaționale/NEPC [13],

2 Proiectul a fost finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Lituania din fondurile Programului de
Cooperare pentru Dezvoltare și Promovare a Democrației și s-a desfășurat în parteneriat cu Centrul de Didactici
Moderne din Vilnius, Lituania, în perioada mai, – aprilie, Inițiativa a fost adresată, în mod prioritar,
elevilor cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, care studiază Educația civică și/sau disciplina opțională „Integrarea
europeană pentru tine”, dar și alte discipline socio-umanistice: istoria, limba și literatura română, educație pentru
societate, dezvoltare personală și disciplina opțională ”Citind, învăț să fiu”.
3 Experiență preluată din Lituania, implementată acolo, la inițiativa Amnesty International.

17
cu sediul la Zagreb și implementat în 4 țări: Georgia, Kârgâzstan, Republica Moldova și
Mongolia, pe parcursul anilor În acest raport sunt analizate fenomenele de corupție,
care pot lua diferite forme în politica de angajare și promovare a cadrelor didactice; sunt
semnalate lacunele legislației care ”favorizează” violarea integrității, se încearcă a descoperi
motivele din spatele comportamentului ilicit și se fac concluzii și recomandări pentru a minimiza
lacunele legislative și pentru a combate actele de corupție în educație. Rezultatele proiectului
vor fi promovate la nivel național și internațional, iar recomandările vor fi expediate factorilor de
decizie din sectorul public.
Cu caracter de concluzie, putem sublinia că, la modul general, în domeniul educațional,
în ultimul deceniu, există unele progrese, în ceea ce privește măsurile anticorupție, inclusiv la
nivel de politici, cu toate acestea, mai rămâne mult de făcut, pentru a aplica eficient legislația,
dar și pentru a spori angajamentul actorilor educaționali de a se opune în mod proactiv corupției
din sistem. Schimbările structurale din sistemul de învățământ al Republicii Moldova, reclamate
de scăderea semnificativă a populației școlare în ultimele decenii, perpetuează un mecanism
dezechilibrat, cu exces de anumite categorii de profesori, dar și cu salarii mici pentru cadrele
didactice. Toate acestea favorizează actele de corupție în domeniul managementului resurselor
umane. MECC urmează să continue optimizarea rețelei școlare, pe baza planificării strategice la
nivel de sector și a previziunilor pe termen lung, a schimbărilor demografice actuale, inclusiv a
concentrării unui număr tot mai mare de elevi în școlile orășenești [5].
Este important să ajutăm managerii și profesorii să aplice Codul de etică al cadrului
didactic, sporind astfel cultura integrității în școli, promovând meritocrația și transparența în
angajarea și promovarea cadrelor didactice, contribuind la constituirea unui sistem echilibrat de
evaluare externă și de control financiar. O campanie națională de sensibilizare cu privire la
corupția din educație și a consecințelor acesteia, care ar viza și părinții, și societatea, în general,
poate contribui la schimbarea percepțiilor asupra corupției și a importanței extinderii educației
în spiritul culturii integrității în societate și în instituțiile educaționale, nemijlocit.
Propunem a include în Planul sectorial anticorupţie în domeniul educaţiei pentru anii
, căci în Planul precedent, pentru anii , ordin nr. din ,
aceasta lipsește cu desăvârșire și credem că poate să favorizeze actele de corupție în domeniul
dat, următoarele: Continuarea/intensificarea aplicării Codului de etică a cadrului didactic şi
pregătirea cadrelor didactice pentru promovarea educaţiei pentru integritate, inclusiv contra
corupţiei. La rezultatele scontate, propunem a introduce: excluderea formalităților în aplicarea
Codului de etică al cadrului didactic în instituţiile de învăţământ; promovarea intoleranţei faţă
de acţiunile de corupţie în procesulde angajare și promovare a cadrelor didactice; dezvoltarea
competenţelor managerilor școlari, în vederea asigurării transparenței și asumării
responsabilității în procesul de angajare a personalului didactic și funduszeue.info
asigurarea calității, accesului și relevanței în educație. La capitolul Acțiuni, ar fi relevante:
programe de instruire a managerilor în domeniul dat, promovarea bunelor practici de
dezvoltare profesională în domeniul dat etc. Ca Prioritate specifică de introdus: Elaborarea
metodologiei de anagajare a cadrelor didactice, sensibilă din perspectiva integrității, prevăzută
de Codul educației, în art. La Rezultate scontate: Asigurarea transparenței în procesul de
angajare a personalului didactic; Promovarea principiului meritocrației în ocuparea funcțiilor
didactice; Menținerea cadrelor didactice competente în școală. La Acțiuni: Crearea unui grup

18
mixt de lucru pentru elaborarea metodologiei; Pilotarea metodologiei în diferite tipuri de
instituții; Promovarea bunelor practici în domeniu din alte țări, dar și pe cele la nivel local.
De asemenea, la nivel european, se propune țărilor și organzațiilor elaborarea unor
planuri strategice de integritate, care pe lângă măsurile îndreptate spre factorul uman din cadrul
organizației și cel extern cadrului organizațional, trebuie să fixeze ca obiective principale
următoarele instrumente: proiectarea și implementarea de proceduri și norme interne de
prevenire a corupției, proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile organizației; proiectarea
planurilor specifice de educație și de formare în domeniile anticorupție, eticii și integrității, (se
propune chiar dezvoltarea de platforme specializate de tip e-educație și e-dialog sau e-
participare), inclusiv a standardelor de integritate legale (protecția avertizorului, consilierea etica,
funcțiile sensibile, pantouflage etc); proiectarea și implementarea procedurilor și normelor de
control intern managerial; proiectarea și implementarea metodologiilor de analiza a riscurilor și
vulnerabilităților la fenomenele de corupție specifice cadrului organizațional și a măsurilor de
remediere etc. [7, p. 60].
În ultimă instanță, pentru a reduce riscurile de corupție, provocările cele mai mari rămân
legate de educație, denunțare, durabilitate și impact, iar impunerea a trei valori-cheie în cultura
organizațională a instituțiilor – onestitate, participare și etică – sunt iminente. Parteneriatul extins
autorități centrale și locale-școală-comunitate-sector asociativ poate avea consecințe benefice,
prin eforturi conjugate și de durată, bazat pe un management eficient.

Referințe bibliografice:
1. Convenția ONU anticorupție, [online] [citat 20 aprilie ]. Disponibil:
funduszeue.info;
2. Consolidarea funcțiilor de prevenire și analiză a Centrului Național Anticorupție. Raport final [online]
[citat 15 aprilie ]. Disponibil: funduszeue.info
funduszeue.info;
3. Educație contra corupției. Module tematice pentru elevi și profesori [online] [citat 21 aprilie ].
Disponibil: funduszeue.info,
4. EMINESCU, Mihai. Opere, v. XIII. București: Editura Academiei Române, , p.;
5. GORAȘ-POSTICĂ, Viorica, DRĂGUȚA, Oxana. Raport INTES Violarea integrității în procesul de
angajare și promovare a cadrelor didactice din Republica Moldova, Chișinău: CE PRO DIDACTICA, ;
6. Legea nr. 82/ a integrității [online] [citat 22 aprilie ]. Disponibil:
file:///C:/Users/User/Downloads/pdf;
7. Prevenirea și combaterea faptelor de corupție și promovarea standardelor de etică și integritate [online] [citat
21 aprilie ]. Disponibil: funduszeue.info;
8. Raport referitor la corupție și drepturile omului în țările terțe, / [online] [citat 07 aprilie ].
Disponibil: funduszeue.info;
9. Anticorupție. Conferința. Moldova [online] [citat 18 aprilie ]. Disponibil: funduszeue.info
corruption-conference-moldova/;
Comunitatea împotriva corupției [online] [citat 06 aprilie ]. Disponibil: funduszeue.info
tools-against-corruption/;
Integritatea sistemelor educaționale investigate de societatea civilă [online] [citat 04 aprilie ]. Disponibil:
funduszeue.info;
Lecții europene 2: Componenta educație anticorupție [online] [citat 07 aprilie ]. Disponibil:
funduszeue.info;
Riscurile de corupție și soluții [online] [citat 13 aprilie ]. Disponibil:
funduszeue.info
corruption-and-solutions/;
Învățământ general [online] [citat 19 aprilie ]. Disponibil: funduszeue.info
general.

19
ОРГАНИЗАЦИЯ РАБОТЫ СУБЪЕКТОВ ОБРАЗОВАТЕЛЬНОГО ПРОЦЕССА
В ОБЛАЧНО ОРИЕНТИРОВАННОЙ СРЕДЕ В УЧРЕЖДЕНИЯХ ВЫСШЕГО
ОБРАЗОВАНИЯ В УСЛОВИЯХ КАРАНТИНА
ORGANIZATION OF THE WORK OF SUBJECTS OF THE EDUCATIONAL
PROCESS IN A CLOUD-ORIENTED ENVIRONMENT IN HIGHER EDUCATION
INSTITUTIONS UNDER THE QUARANTINE

Наталья БАХМАТ, профессор, доктор,

Аннотация: В статье изложена специфика работы научно-педагогических работников и

Abstract. The article outlines the specifics of the work of scientific and pedagogical workers and students
of higher education institutions under quarantine conditions, demonstrates examples of using the ZOOM service,
the Moodle environment, the teacher’s electronic study room (E-learning), created on the Accent electronic
educational platform, the teacher’s personal website, and the cloud Dropbox storage
Keywords: cloud technologies, elementary school teachers, service, platform.

В связи с распространением коронавируса учреждения высшего образования

20
и видеоконференций является Zoom-сервис. В отличие от Skype, он характеризуется лучшим
качеством связи, видео и звука. Используя Zoom, можно не только демонстрировать экран
информации, но и выбрать заставку-картинку, которую будет видеть онлайн-аудитория,
например, специальную белую доску, на которой можно рисовать или писать, как на
флипчарте. Смотреть транслируемый контент через ZOOM может до человек, а
совместимость с Facebook и Youtube еще больше расширяют эту возможность. В этом случае
речь, конечно, идет не о применении технологии для совещания, а о применении технологии
в образовании или онлайн-мероприятиях. Нами апробирован этот сервис во время
проведения лекционных, практических занятий и консультаций (Рис.1).

Рис. 1. Онлайн лекция по дисциплине

Тем не менее, интернет-источники критикуют ZOOM за нарушение приватности,

21
количество УВО подошло со слабой готовностью к переходу на удаленную работу.
Поэтому сегодня прилагаются существенные усилия: одновременно решать текущие
проблемы и проектировать работу всех систем образования по принципу «как должно
быть». Это дает возможность:
 четкого определения ожиданий от удаленной работы: рассудительно оценить
возможности работы в новом формате, определить KPI (Key Performance Indicator)
для УВО и для каждого сотрудника;
 создания условий для достижения необходимого уровня эффективности:
необходимо обеспечить сотрудников средствами связи, доступом к необходимым
ресурсам, информации и тому подобное;
 внедрения процесса и технологии планирования удаленной работы: определение
регулярности совещаний, выбор программного обеспечения, выработка требований
и подготовка инструкций для использования;
 разработки процессов мониторинга и контроля: определить кто и как отчитывается;
 определения иерархий и схем взаимодействия между сотрудниками и
руководством УВО;
 одобрения и поощрения инициатив по развитию неформальных и внерабочих
коммуникаций между сотрудниками УВО [1].
В Каменец-Подольском национальном университете имени Ивaнa Oгиенкa в
условиях карантина эффективно осуществляется образовательный процесс на базе среды
Moodle, нацеленный на организацию взаимодействия между преподавателем и
соискателями высшего образования в условиях дистанционного и очного обучения. В
системе Moodle каждый научно-педагогический работник университета создает курсы
(Рис. 2, 3), которые преподает, наполняя их смыслом в виде текстов лекций, практических
занятий, вспомогательных файлов, презентаций, тестов и т.п. По результатам выполнения
студентами заданий, преподаватель выставляет полученные студентами оценки за
выполненные задания в электронный журнал, давая при необходимости комментарии.

Рис. 2. Курсы кафедры теории и методик начального образования Каменец-Подольского национального

22
Рис. 3. Фрагмент курса «Технологии изучения математической образовательной области в начальной
школе» в среде Moodle Каменец-Подольского национального университета имени Ивaнa Oгиенкa

Таким образом, среда Moodle обеспечивает интерактивное взаимодействие между

23

Рис. 4. Структура облаков ориентированной среды профессионально-педагогической подготовки
учителей начальной школы

Управление процессом подготовки будущих учителей начальной школы и его

Рис. 5. Электронный учебный кабинет (Э-УК) преподавателя (платформа «Accent»)

Электронный учебный кабинет (Э-УК) преподавателя – электронный

24
Рис. 6. Диагностика качества высшего образования
(разработка Н. Бахмат – авторский подход)

 Учебно-методический материал (Рис. 7) содержит материал, распределенный Э-УК

Рис. 7. Учебно-методический материал

 Календарь (планирование занятий) содержит планирование занятий (на день,

Рис. 8. Страница планирования рабочего времени

25
 Расписание занятий (Рис. 9);

Рис. 9. Расписание занятий (разработка Н. Бахмат)

 Э-родительские собрания – предназначаются для общения с родителями: с

Рис. Интегрированный учебно-методический комплекс «Теоретические и методические основы

26
Отдельная роль в организации и управления процессом подготовки будущих
учителей отводится личному сайту преподавателя (Рис. 11).

Рис. Личный сайт преподавателя УВО (сайт Бахмат Н.)

На сайте преподаватель имеет возможность изложить сообщения, уведомления и

Рис. Личный сайт преподавателя УВО (сайт Бахмат Н.)

На страницах модуля «Гостевая книга» пользователи имеют возможность

27
дальнейшем становятся учебным материалом для совместных разработок преподавателей
и студентов.
Доступ к отдельным учебным материалам преподаватель предоставляет как
студентам, так и другим преподавателям через Dropbox (Рис. 13).

Рис. Dropbox – контент комплекса учебно-методического обеспечения дисциплин для

Определяющими в построении облачно ориентированной среды является

28
К тому же достаточный уровень осведомленности в области ИТ нынешних
студентов (высокий уровень пользователя показывают 92%), демонстрация преподавателя
в мастерстве их нешаблонно добавлять к образовательным технологиям способствуют
формированию одной из составляющих профессионального мастерства будущих учителей
– способности к самообразованию. Разнообразие ИТ и принцип «работай по образцу»
активизируют процесс приобретения собственной профессиональной техники, в
дальнейшем становится содержательной характеристикой личного педагогического опыта
конкурентоспособного специалиста.
Следовательно, организация работы субъектов образовательного процесса в
условиях карантина в облачно ориентированной среде УВО в условиях карантина,
является продуктивной, основанной на логическом, структурированном и органическом
сочетании традиционных и инновационных средств обучения, требует внедрения таких
технологий, которые способствуют равномерному, последовательном обновлению
обучения, целесообразном замещении и / или дополнении традиционных методов и
средств обучения, становятся малоэффективными и, как следствие, непременно
обеспечивают улучшение результатов обучения.

Библиографические ссылки:
1. БАХМАТ, Н. В. Теоретичні і методичні засади педагогічної підготовки вчителів початкової школи
в умовах інформаційно-освітнього середовища вищого навчального закладу: дис. докт. пед. наук.
Київ, с.;
2. Бизнес на карантине / ComNews [online] [citat 21 aprilie ]. Disponibil:
funduszeue.info

29
Secţiunea I. VIZIUNE ȘI STRATEGII

MANAGEMENTUL EVALUĂRII REZULTATELOR ȘCOLARE:

Ion ACHIRI, conferențiar universitar, doctor,

Rezumat: În articol sunt prezentate unele aspecte privind realizarea managementului evaluării rezultatelor
școlare în Republica Moldova. Modernizarea acestui aspect al managementului e o problemă pentru sistemul
educațional și societate , ce necesită soluționare la nivel central, raional, instituțional și la nivel de clasă. Sunt
expuse unele idei privind majorarea calității managementului evaluării rezultatelor școlare, din perspectiva școlii
prietenoase elevului și formării competențelor școlare.
Cuvinte-cheie: management, evaluare, rezultate școlare, principii, teste, competențe, examene, cadre
didactice, cadre manageriale, părinți, elevi, aspecte strategice.

Abstract: The article presents some aspects regarding the management of the evaluation of school results
in the Republic of Moldova. The modernization of this aspect of management is a problem for the educational
system and society, which requires solution at central, district, institutional and class level. Some ideas are
presented regarding the increase of the quality of the management of the evaluation of the school results, from the
perspective of the student friendly school and the formation of the school competences.
Keywords: management, evaluation, school results, principles, tests, skills, exams, teachers, managers,
parents, students, strategic aspects.

Constatăm, cu regret, că evaluarea rezultatelor școlare în sistemul educațional din

30
Obiective → Instrumente Evalua- Succes Obiec- ş.a.m.d.
rea tive
Competenţe Conţi- Tehno- noi
nuturi logii Insucces

Cauzele insuccesului

În aspect managerial evaluarea are misiunea de a determina dacă este obținut succesul
preconizat sau nu, pentru a lua deciziile corecte. În acest context este extrem de importantă
evaluarea realizată în cadrul fiecărei lecții. Cadrul didactic este obligat să-și proiecteze adecvat
activitățile evaluative în contextul atingerii obiectivelor lecției, pentru a determina ce va face la
lecția următoare.
Evaluarea rezultatelor şcolare în învăţământul secundar general ar trebui să se axeze pe
principiul pozitiv al evaluării:
Evaluarea identifică şi stimulează succesul elevilor, nu eşecul acestora și nu-i
pedepseşte.
În contextul reformei învăţământului, evaluarea nivelului de formare şi dezvoltare a
competenţelor şcolare trebuie să se axeze pe următoarele principii fundamentale:
1. Evaluarea este un proces permanent, o dimensiune esenţială a procesului educaţional
şi o practică eficientă în unitatea de învăţământ şi în sistemul educaţional naţional.
Această accepţiune include triada unică a procesului educaţional modern: predare-
învăţare-evaluare. Prin urmare, activitatea didactică modernă va fi concepută ca activitate
simultană de predare-învăţare-evaluare.
2. Evaluarea stimulează învăţarea, formarea şi dezvoltarea competenţelor.
Acest principiu se referă la caracterul stimulator al evaluării. Ea nu trebuie să inhibe ori
să demotiveze actorii procesului educaţional, ci dimpotrivă, să încurajeze şi să stimuleze în
realizarea obiectivelor proiectate.
3. Evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor cu obiectivele
specifice fiecărui domeniu educaţional şi cu cele operaţionale ale fiecărei activităţi
educaţionale.
Este absolut inadmisibilă (din punct de vedere psihopedagogic şi al deontologiei
profesionale) neconcordanța dintre curriculumul predat şi cel evaluat. Cerinţele probelor de
evaluare trebuie să fie identice cu cerinţele formulate în procesul predării, prin obiectivele
anunţate anticipat.
4. Evaluarea se fundamentează pe standarde educaţionale de stat (standarde de eficienţă
a învăţării) – obiective orientate spre formarea competenţelor (ce va şti, ce va şti să facă şi cum
va fi elevul) la finele procesului educaţional.
5. Evaluarea implică utilizarea varietăţilor de forme, metode şi procedee (tradiţionale şi
moderne) în aprecierea rezultatelor şcolare.
6. Evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităţilor educaţionale.

31
7. Evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre autoevaluare, o autoapreciere corectă şi
spre o îmbunătăţire continuă a performanţelor obţinute, pentru o viață de calitate şi de succes
[1, p. 77].
Desigur, doar atunci când toate cadrele didactice, cadrele manageriale și factorii de
decizii vor respecta aceste principii e posibil să facem ordine în evaluarea rezultatelor școlare și
să transformăm școala din Republica Moldova în școală prietenoasă copilului.
În practica educațională pot fi realizate următoarele tipuri de evaluare: evaluarea iniţială
(prognostică); evaluarea curentă (formativă); evaluarea finală (sumativă); evaluarea predictivă.
Cu regret, evaluarea predictivă în sistemul educațional din Republica Moldova nu se
implementează. Cel puțin la finele clasei a IX-a și la finele clasei a XII-a evaluarea predictivă ar
trebui să fie realizată, pentru a lua deciziile corecte privind viitorul elevului. Evaluările inițiale,
formative și sumative contribuie eficient la formarea competențelor școlare. Aspectele
manageriale privind realizarea acestor tipuri de evaluare sunt importante atât la nivel de sistem
educațional, cât și la nivel de instituție școlară și clasă. Cadrele didactice și manageriale vor
conștientiza că, în fond, competențele nu se evaluează. Competența se manifestă prin acțiune și
se materializează în produse. Se evaluează produsul obținut (testul rezolvat, proiectul elaborat,
problema rezolvată, eseul scris etc.).
Cele mai importante evaluări inițiale sunt cele realizate la începutul treptelor de
învățământ: clasa I, clasa V (VI sau VII - în funcție de disciplină și Planul-cadru de învățământ)
și clasa a X-a. Acestea sunt evaluări realizate în bază de competențe specifice, formate la treptele
precedente. Prin aceste evăluări se vor determina punctele de plecare în realizarea viitorului
progres școlar al elevului. Evaluările inițiale se vor aprecia cu calificative la clasa I-a și cu note
în clasele V (VI sau VII-în funcție de disciplină și Planul-cadru de învățământ) și clasa a X-a.
Notele trebuie să fie fixate în catalogul școlar, dar să nu fie luate în considerație la
determinarea notei medii semestriale a elevului. Nu este cazul să organizăm evaluări inițiale la
începutul anului de învățământ la fiecare clasă! E logic ca cadrul didactic să realizeze evaluarea
inițială de fiecare dată când va începe predarea într-o clasă nouă. Evaluarea formativă e la
discreția cadrului didactic. Managementul realizării acestul tip de evaluare îi aparține. Dar nu
este cazul să exagerăm cu evaluările în cadrul lecției. Nu pentru fiecare pas realizat de către elev
trebuie să fie fixată nota! E important ca cadrul didactic să țină cont pentru ce se fixează notă
elevului? Răspunsul rezultă din definiția notei școlare:
Nota școlară reprezintă aspectul cantitativ al activității calitative, de sine stătătoare,
individuale a elevului. Adică nota se fixează pentru munca individuală, de sine stătătoare,
depusă de către elev în obținerea produsului preconizat. E timpul să conștientizăm la nivel de
societate că nu nota e cel mai important lucru în educație, ci formarea competențelor preconizate
și dezvoltarea personalității elevului.
Managentul evaluărilor sumative necesită o atenție deosebită. Evidențiem evaluări
sumative în procesul formării competențelor specifice disciplinelor de învățământ și evaluri
sumative în bază de competențe. Metodele și instrumentele pe care le aplică la realizarea
evaluărilor sumative în procesul formării competențelor specifice, adică la etapa evaluării
unităților de competențe/ sub-competențelor la finele parcurgerii unității de învățare, a
capitolului, a modulului, e la alegerea cadrului didactic. Atunci când va elabora instrumentul
(testul/proba de evaluare sumativă), cadrul didactic va respecta următorul algoritm:

32
Unitățile de competențe (supuse evaluării)

Obiectivele de evaluare (corelate cu

Itemii /Sarcinile (corelați/corelate cu

Testul /Proba de evaluare

Baremul de corectare

Baremul de notare/Schema de convertire

Important! Matricea de specificații va fi elaborată în baza conținuturilor studiate în cadrul

Standardele de eficiență a învățării disciplinei

Competenţele specifice (competențele-

Indicatorii de competență din

Matricea
Itemii (structurați)
de specificaţii

Testul sumativ (docimologic)

Baremul de corectare

Baremul de notare/Schema de convertire

33
Important! Matricea de specificații va fi elaborată în baza domeniilor disciplinei,
determinate de Standardele de eficiență a învățării disciplinei, supuse evaluării.
Testele sumative (docimologice) elaborate pentru evaluările inițiale la clasa a V-a (VI
sau VII – în funcție de disciplină și Planul-cadru de învățământ) și clasa a X-a vor fi elaborate,
de asemenea, în baza acestui algoritm.
E timpul deja să conștientizăm că, în contextul formării competențelor școlare, evaluările
sumative finale, adică ultimele evaluări la finele claselor a IV-a, a IX-a (VII sau VIII – în funcție
de disciplină și Planul-cadru de învățământ) și la finele clasei a XII-a, au sens de examen intern
la disciplinele respective.
Testele docimologice propuse la examenele externe/examenele de absolvire, de
asemenea, trebuie să fie elaborate în baza acestui algoritm.
Considerăm că respectarea cerințelor, determinate de algoritmii prezentați în articol, va
contribui la majorarea calității evaluării rezultatelor școlare.
Din perspectva reformei curriculare este logic să modernizăm managementul evaluării
externe a rezultatelor școlare la nivel de sistem. În primul rând se vor moderniza sistemele de
examene, propuse la finisarea treptelor de învățământ [1, p. 80]:
a) Pentru învățământul primar (clasa a IV-a) – o unică testare națională; testul docimologic
va include itemi structurați, referitori la toate (posibil) disciplinele studiate;
b) Pentru învățământul gimnazial (clasa a IX-a)- se propun 4 examene:
1. Limba și literatura română (se vor evalua aspecte de comunicare orală şi de comunicare
în scris););
2. Matematica;
3. Limba și literatura străină (se vor evalua aspecte de comunicare orală şi de comunicare în
scris);
4. Examenul de capacitate: Testul docimologic integrat va include itemi structuraţi cu
sarcini pentru evaluarea competenţelor specifice formate prin celelalte discipline şcolare
studiate.
c) Pentru învățământul liceal (clasa a XII - a) – Sistemele examenelor de bacalaureat vor fi
corelate cu direcţiile de formare profesională iniţială şi de perspectivă a absolvenților.
Obligatoriu pentru toate profilurile, specializările şi specialităţile trebuie să fie Examenul
la limba străină (se vor evalua aspecte de comunicare orală şi de comunicare în scris).
Examenul la Limba maternă nu trebuie să fie obligatoriu pentru toate profilurile,
specializările şi specialităţile, doar pentru cele cu aspect lingvistic. Pentru treapta liceală
e posibilă implementarea evaluării cumulative: susținerea examenelor externe se va
realiza gradual în perioada studierii la liceu. De exemplu, în clasa a X-a, în sesiunea de
vară liceenii vor susține un examen, în clasa a XI-a – câte un examen în sesiunile de iarnă
și de vară, iar în clasa a XII - a încă două examene, câte unul în fiecare din sesiunile de
iarnă și de vară.
Este important, în aspect strategic, ca societatea și sistemul educațional din Republica
Moldova, în ansamblu, să înțeleagă că evaluarea la finele gimnaziului e mult mai importantă
decât evaluarea la finele liceului. Examenele de absolvire a gimnaziului, de asemenea, trebuie să
fie supavegheate de camerele de luat vederi, pentru a exclude fraudele respective. În baza
rezultatelor obținute vor fi selectați viitorii liceeni. Misiunea cea mai importantă a liceelor constă

34
în formarea viitoarei elite intelectuale a statului. Ce elită vom avea în perspectivă, dacă nu vom
stopa fraudele la examenele de absolvire a gimnaziului?
În concluzie, având ca scop majorarea calității managementului rezultatelor școlare și
realizarea evaluărilor în bază de competenţe din perspectiva școlii prietenoase copilului
considerăm că e necesar:
- de realizat la nivel de sistem educațional principiul pozitiv al evaluării;
- ca toate notele, de la 10 până la 1, să fie „pozitive”, adică fiecare notă să indice succesul
respectiv al elevului;
- de respectat principiile de evaluare a rezultatelor școlare de către toți actorii educaționali
și factorii de decizii;
- de implementat noile sisteme de testare națională, examene de absolvire și BAC la toate
treptele de învățământ;
- de elaborat testele pentru evaluările sumative și testele docimologice respectând
algoritmii descriși în articol;
- ca fiecare item inclus în testul docimologic să fie structurat astfel încât să includă,
conform definiţiei competenţei şcolare, sarcini de cunoştinţe, sarcini de abilităţi şi sarcini
de atitudini (integrare);
- ca, în contextul riscurilor determinate de fenomenul back wash în evaluare, Programele
de examen să fie elaborate pentru fiecare an de învăţământ şi socializate cu luni
înainte de examen. Programele de examen şi testele docimologice nu vor include
elemente care nu sunt stipulate în Curriculumul disciplinar respectiv;
- de modernizat Standardele de eficiență a învățării în corelare cu curricula disciplinare,
edițiile ;
- de exclus din regulamentele privind notarea și promovarea elevilor conceptul repetenție;
- de revenit la examenele orale desfășurate în școală, astfel încât evaluarea aspectelor de
comunicare orală la Limba și literatura română, Limba și literatura maternă, Limba și
literatura străină să fie efectuată de către comisiile școlare, fiind ghidate de camerele de
luat vederi și cu înregistrările răspunsurilor elevilor;
- de implementat evaluarea cumulativă la treapta liceală;
- de realizat evaluarea predictivă, la nivel de sistem, cel puţin la finele clasei a IX - a şi la
finele clasei a XII - a;
- de fundamentat o nouă metodologie de organizare și desfășurare a testării naționale (clasa
a IV-a), a examenelor de absolvire a gimnaziului (clasa a IX-a) și BAC (clasa a XII-a);
- de elaborat o nouă concepție și de fundamentat o nouă metodologie de evaluare a
nivelului de formare/dezvoltare a competenţelor la elevi.

Referințe bibliografice:
1. Cadrul de Referință al Curriculumului Național. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova. Chişinău: Lyceum, p. ISBN

35
STRATEGII MANAGERIALE PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT
MANAGERIAL STRATEGIES FOR QUALITY ASSURANCE IN EDUCATION

Mihaela ALISTAR, profesor psihopedagog, grad didactic I,

Rezumat: În spaţiul educaţional românesc se discută, tot mai des, despre strategii şi politici educaţionale
care să fie puse în practică pentru a spori calitatea şi eficacitatea sistemului instructiv - educativ. Nevoia de modele
este una acută şi este resimţită deopotrivă de actorii principali ai sistemului de educaţie (profesori şi elevi), dar şi
ceilalţi beneficiari ai serviciilor educaţionale (părinţi, familie, reprezentanţi ai comunităţii locale sau lărgite). Deși
putem vorbi de mai multe tipuri de strategii educaționale întâlnite în sistemul educațional românesc (strategia
orientată către sistemul de valori: echitate, dreptate, egalitatea de şanse, performanţă, strategia orientată către
utilizarea resurselor din organizaţie, respectiv administrarea şcolii pe termen scurt, strategia orientată spre
autonomie decizională şi descentralizare, bazată pe leadership transformaţional) în acest articol mă opresc asupra
strategiei orientate către investiţia în resursa umană: profesorii sunt singura variabilă care poate compensa
deficienţele elevilor, în plan socio-economic.
Cuvinte-cheie: strategii manageriale, calitate în educație.

Abstract: In the Romanian educational space, there are more and more discussions about educational
strategies and policies that should be put into practice in order to increase the quality and effectiveness of the
instructive-educational system. The need for models is an acute one and is felt both by the main actors of the
education system (teachers and students), but also by the other beneficiaries of the educational services (parents,
family, representatives of the local or extended community). Although we can talk about several types of educational
strategies encountered in the Romanian education system (strategy oriented towards the value system: equity,
justice, equal opportunities, performance, strategy oriented towards the use of resources in the organization,
respectively short-term school administration, oriented strategy towards decision-making autonomy and
decentralization, based on transformational leadership) in this article I focus on the strategy oriented towards
investing in human resources: teachers are the only variable that can compensate students' socio-economic
deficiencies.
Keywords: educational strategies, quality education.

Formarea continuă a profesorilor şi managerilor în domeniul managementului educaţional

36
 Sex:
- Feminin: 37 cadre didactice
- Masculin: 2 cadre didactice
- Nu au răspuns: 6 cadre didactice
 Grad didactic:
- Definitivat: 11 cadre didactice
- Gradul II: 6 cadre didactice
- Gradul I: 9 cadre didactice
- Fără grad didactic: 14 cadre didactice
- Nu au răspuns: 5 cadre didactice
 Vechime în învăţământ:
- ani: 5 cadre didactice
- ani: 8 cadre didactice
- ani: 8 cadre didactice
- ani: 4 cadre didactice
- 25 ani: 9 cadre didactice
- Peste 25 ani: 7 cadre didactice
- Nu au răspuns: 4 cadre didactice
 Nivel:
- Primar: 9 cadre didactice
- Secundar inferior(gimnazial): 24 cadre didactice
- Nu au răspuns: 12 cadre didactice
Eşantionul este omogen din punct de vedere al locului de muncă, toţi fiind angajaţii
Şcolii Gimnaziale Speciale „Maria Montessori”, Bacău. Chestionarul cuprinde un număr de 9
itemi (itemi cu o singură alegere, itemi cu alegere multiplă, şi itemi cu completare de răspuns).
La itemul 1- Formarea continuă este pentru dumneavoastră:
A. Foarte importantă
B. Parțial important
C. Importanță medie
D. Puţin
E. Deloc
Cadrele didactice au răspuns astfel: 26 (57,77%) cadre didactice consideră formarea
continuă are o importanță medie (răspunsul C), 17 (37,77%) cadre didactice o consideră foarte
importantă (răspunsul A), iar 2 (4,44%) cadre didactice au afirmat „parțial important” ( răspunsul
B). Acest lucru este evidenţiat şi în următoare diagramă:

Foarte
important
Importanță 38%
medie Parțial
58% important
4%
Fig. 1. Gradul de importanță a formării continue

37
Motivele pentru care au optat pentru aceste răspunsuri sunt:
 E necesară perfecţionarea pentru performanţă profesională;
 Dezvoltare personală;
 Aflarea noutăţilor în domeniu;
 Pentru adaptare la nou;
 Eşti permanent informat;
 Dobândirea de tehnici şi metode noi;
 Perfecţionarea strategiilor de lucru cu copiii cu C.E.S;
 Nu satisface în totalitate cerinţele de perfecţionare pentru lucrul cu elevii cu diyabilităţi;
 Oferta tematică neadaptată domeniului de activitate;
 Dezvoltare profesională;
 Dezvoltă profesorului capacităţile şi resursele necesare pentru a susţine educaţia copiilor;
 Nu toate cursurile au o utilitate practică;
 Suport în exercitarea profesiei; completarea portofoliului de activitate;
 Schimb de experienţă;
 Pentru acumularea de credite.
La itemul 2: La care din sursele care oferă programe de formare continuă ati apela?
A. funduszeue.info
B. M.E.N
C. Universităţi
D. Nu ştiu
E. Altele
Cadrele didactice au răspuns astfel: 8 cadre didactice au ales perfecţionarea prin C.C.D, 7
cadre didactice consideră că perfecţionarea prin universităţi este mai eficientă iar 2 cadre au ales
M.E.N.

Fig. 2. Surse de formare continuă preferate

38
B. Noi modalităţi practice de exercitare a profesiei;
C. Schimb de experienţă;
D. Adeverinţă/credite
E. Altceva
Cadrele didactice au răspuns astfel: 34 cadre îşi doresc prin programele de formare
continuă să cunoască noi modalităţi practice de exercitare a profesiei, 5 cadre să obţină noi
informaţii teoretice, 4 cadre să realizeze schimb de experienţă prin aceste cursuri iar 2 cadre doar
să obţină adeverinţa de participare şi creditele aferente cursurilor, fapt ilustrat şi în următorul
grafic:

Fig. 3. Aşteptările de la un program de formare continuă

Fig. 4. Motivele de participare la programele de formare continuă

39
B. Formare în şcoală, prin formatori din afara şcolii, dar in cadrul sistemului de învăţământ;
C. Formare în şcoală, prin formatori din afara sistemului de învăţământ;
D. Formare în afara şcolii, în alte localităţi (C.C.D, Universitate, Organizaţii
nonguvernamentale); Formare în sistem blended learning.

Fig. 5. Modalități de formare preferate

Competenţe curriculare
25%
33% Competenţe manageriale

7% Competenţe digitale

17% 18% Competenţe de

Fig. 6. Competențe dorite a fi perfecţionate

40
C. Proiectarea şi implementarea curriculumului specific educaţiei timpurii;
D. Managementul organizaţional şi de grup;
E. Managementul asigurării calităţii;
F. Managementul strategic-proiectul de dezvoltare instituţională;
G. Managementul de proiect; managementul comunicării;
H. Formare de formatori;
I. Strategii interactive de educaţie formală şi informal;
J. IT/ECDL

Fig. 7. Utilitatea cursurilor pentru perfecţionare

24% Nu corespund nevoilor mele de

33% Nu aflu la timp de susţinerea lor

Fig. 8. Bariere de participare la cursurile de formare continuă

41
La itemul 9: Cum apreciaţi experienţa dumneavoastră de formare?
A. Insufucientă;
B. Mulţumitoare;
C. Bună;
D. Foarte bună.
30% din cadrele didactice care au răspuns la chestionar consideră ca fiind bună
experienţa lor de formare, 20% o consideră mulţumitoare, 35% consideră experienţa lor de
formare ca fiind insuficientă, iar 15% îşi apreciază experienţa profesională ca fiind foarte bună.
Acest aspect este evidenţiat şi în graficul de mai jos:

Fig. 9. Aprecierea propriei experiențe

Referințe bibliografice:
1. CRISTEA, S. Pedagogie generală. Managementul Educaţiei. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică,;
2. IOSIFESCU, Ş., PRODAN, A., GAVRILOVICI, O. Management Educaţional. Iaşi: Editura CDRMO I. R.
Educaţional, ;
3. JINGA, I.. Managementul învăţământului. Bucureşti: ASE, ISBN ;
4. ANTONESEI, L., POPA, N.-L., LABĂR, A. V. Ghid pentru cercetarea educaţiei. Iaşi: Polirom,
p. ISBN

VALORIFICAREA VOLUNTARIATULUI ÎN CALITATE DE

Vasile ANDRIEȘ, cercetător științific superior, doctor,

Rezumat: În societatea contemporană, aflată în proces de continuă transformare, sistemul tradițional

42
Abstract: In contemporary societies, which are in the process of continuous transformation, traditional
education can be faced with several challenges, coming from various areas of social life. Education based only on
learning and obtaining our knowledge after knowledge is not enough for the requirements of the new times, to
ensure our skills. It is precisely this aspect that can play an important role in formal and informal education. In
turn, non-formal education can be provided by the school or other social institutions. Currently, one way to learn to
participate in volunteering is being practiced by more and more young people and to deliver impressive results.
Keywords: skills, non-formal education, training, partnership, civic participation, school, youth,
volunteering.

Prin educație nonformală se înțelege învățarea atât în cadrul, cât și în afara instituțiilor
clasice, dar care este orientată spre satisfacerea intențiilor, obiectivelor și orientărilor persoanelor
implicate. Educația nonformală poate avea diferite grade de formalizare, se caracterizează printr-
o abordare voluntară și include oferte de învățare mai mult sau mai puțin organizate.
Caracteristicile educației nonformale sunt:
 Bază voluntară. Participarea la activitățile și proiectele nonformale ale instituțiilor de
învățământ este voluntară; la copiii mici, părinții sunt cei care decid dacă acceptă sau nu
oferta.
 Deschiderea. Metodele și obiectivele educației nonformale trebuie adaptate pe cât
posibil la nevoile și interesele copiilor și tinerilor. Învățarea nonformală folosește metode
active de cooperare într-o manieră deschisă, stimulând dinamica grupului. În contextul
colaborării cu copiii și tinerii, pedagogii reprezintă oamenii de referință, responsabili de
crearea unei atmosfere de comunicare deschisă, dar și de respect și stimă.
 Participarea. Co-responsabilitatea și co-decizia constituie, pe de o parte, obiective
pentru colaborarea cu copiii și tinerii și, pe de altă parte, principii fundamentale ale
metodologiei (de ex. Forumuri pentru copii și pentru tineri, parlamentul tinerilor, etc.).
 Orientarea spre persoană. În procesul de lucru cu copii și tinerii se ține cont de
interesele și preocupările lor. Copiii și tinerii devin co-producători decisivi ai propriului
traseu educațional. Deci ei înșiși își organizează viața de zi cu zi, formulându-și scenariul
viitorului parcurs.
 Învățarea prin explorare. Conform principiului „educația este o descoperire cu toate
simțurile”, posibilitatea de a încerca și experimenta ar trebui să fie o prioritate. Pentru
cunoașterea lumii înconjurătoare, este necesară aplicarea unui evantai larg de activități și
forme de lucru.
 Orientarea spre procese. În cadrul educației nonformale, asimilarea cunoștințelor și
capacităților nu este o finalitate. Trebuie aplicate diverse metode și propuse diferite
proiecte, fără limitarea în timp sau așteptarea unor rezultate concrete și imediate.
 Învățarea prin parteneriat. În cadrul educației nonformale este prioritară cooperarea și
lucrul în echipă, definit ca învățarea de la alții împreună cu alții. Astfel, copii sau tinerii
de aceeași vârstă formează un grup de referință, în cadrul căruia se abordează și discută
probleme și interese comune, cu implicarea obligatorie a pedagogilor.
 Mediul relațional. Este extrem de importantă crearea unei atmosfere generale de
securitate, înțelegere şi încredere, de simpatie și prietenie, relații interpersonale empatice
din grup și dezvoltarea un climat afectiv.
 Autonomie și autoeficacitate. Un alt obiectiv esențial este experiența autodeterminării și
autoeficacității, care poate fi dezvoltată prin diferite posibilități de acționare activă și

43
autonomă, conducând la capacitatea soluționării problemelor personale sau în cadrul
grupului [2, pp. ].
Astăzi școala continue să fie considerată instanța suverană în domeniul educației.
Activitățile extracurriculare și extrașcolare sunt percepute în cel mai bun caz ca un instrument
complementar util (deseori de petrecere a timpului liber), dar nu și un partener educațional egal.
Prin urmare, instituțiile din învățământul general ar trebui să fie deschise nevoilor copiilor și
tinerilor și să interacționeze cu alte organizații și instituții.[6] Astfel, în ultima perioadă intervin
și alte structuri, în special structurile asociative, care prin implicarea copiilor și tinerilor în
diverse activități contribuie la dezvoltarea mai multor competențe.
Potrivit lui H. Haspe, competența nu este doar o simplă chestiune de aptitudine, dar și de
adaptare. Este vorba de capacitatea de adaptare la schimbările continue ale lumii înconjurătoare
și reacționarea la noile provocări. În acest sens, autorul o corelează cu conceptul de educație
globală. În condițiile actuale, cea mai răspândită, recunoscută și apreciată formă de obținere a
competențelor în baza educației nonformale extrașcolare o reprezintă voluntariatul.
Voluntariatul este un atribut esențial și indispensabil al vieții social-educaționale
americane. Spre exemplu, obținerea unei burse în instituțiile superioare de învățământ este
imposibilă fără activitatea în cadrul unei organizații de voluntariat. Cursurile de voluntariat sunt
obligatorii în instituțiile universitare, fiind acordate credite transferabile pentru astfel de
activități. Practica de licență nu poate fi susținută fără activitate în domeniul voluntariatului,
indiferent de specialitate (jurisprudență, educație, contabilitate, etc.). Mai mult decât atât, nici un
absolvent al facultății de medicină nu este angajat fără existența atestatului de voluntar în
domeniul respectiv [8, p. 98].
Voluntariatul a devenit o preocupare esențială pentru instituțiile europene în contextul
dobândirii competențelor în baza educației nonformale.
În acest sens, Uniunea Europeană a lansat câteva proiecte importante, vizând stimularea
participării civice prin intermediul mobilității academice, dar și a mobilității intra și extra
europeană în domeniul voluntariatului.
Rezoluția Parlamentului European din conține cinci caracteristici ale muncii
voluntare:
 este o muncă benevolă;
 este socialmente utilă;
 este neremunerată;
 nu substituie dar completează structurile tradiționale de angajare;
 este necesară crearea unei infrastructuri, ce ar contribui la buna desfășurare a activităților
[10].
În , Comisia Europeană lansează proiectul Serviciul Voluntar European (SVE), care
ulterior este integrat în programul Tineretul Obiectivele programului constau în
promovarea mobilității tinerilor europeni și susținerea tuturor inițiativelor de educație


Termenul școală este utilizat convențional, desemnând atât instituțiile din învățământul general, cât și cel
universitar.

Recunoaștem că în ultima perioadă au fost introduse discipline obligatorii, precum Dezvoltarea personală și
Educația pentru societate, la fel ca și o serie de discipline opționale, orientate spre crearea competențelor și corelate
cu educația globală.

44
nonformală prin intermediul serviciului voluntar transnațional. Le oferă posibilitatea de
participare activă la procesul de integrare europeană, prin implementarea proiectelor de
voluntariat, care durează 6 - 12 luni, în 45 de țări. Deși este deschis tuturor tinerilor cu vârstele
cuprinse între 18 și 30 de ani, SEV se orientează spre tinerii cu mai puține oportunități. Prin
urmare, este vorba de cei care în funcție de dificultățile sociale, economice, educaționale,
culturale, fizice sau de alt gen, sunt intimidați în participarea la viața socială și politică.
Potrivit unui sondaj realizat pe un eșantion de foști voluntari, motivarea participării
externe reiese cel mai des din dorința de a:
 descoperi o altă țară (45%);
 învăța o altă limbă (37%) ;
 schimbare de mediu și relaxare (30%);
 obținerea experienței profesionale (27%);
 angajament și participare civică (22%) [3, pp. ].
Din , SEV a fost transformat în Corpul European de Solidaritate. Corpul european
de solidaritate a fost lansat oficial în decembrie după ce a fost anunțat de președintele
Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul privind starea Uniunii Europene din
septembrie Acesta a fost debutul primei din cele trei etape de implementare a Corpului,
cea în care acesta a funcționat cu finanțare din opt programele existente care aveau obiective
similare. Cu un buget total de milioane de euro în perioada - destinat tuturor
țărilor participante, programul prevede:
 Proiectele ocupaționale, orientate spre locuri de muncă și stagii de practică (traineeship);
 Proiecte de voluntariat, incluzând stagii de voluntariat și echipe de voluntariat;
 Proiecte de solidaritate, implementate de tineri sub formă de grupuri informale și se
desfășoară la nivel național (astfel, nu trebuie să aibă parteneriat trans-naționali) [9].
În felul acesta tinerii au ocazia să încerce idei inovatoare, fiind în mod direct și activ
implicați în planificare, implementare, monitorizare și diseminare de rezultate.
În paralel, UE a lansat în decembrie portofoliul Europass. Prin intermediul
platformei (programului) Europass, orice persoană poate să-şi creeze propriul paşaport online
(Paşaportul European al Competenţelor), prin intermediul căruia poate găsi un loc de muncă sau
curs de formare, fie valida competenţele deţinute. Acest paşaport constă din cinci documente:
CV Europass şi Paşaportul lingvistic, create de fiecare individ şi documente emise de autorităţile
din domeniul educaţiei şi formării: Mobilitate Europass, Suplimentul la diplomă şi Suplimentul
la certificatul profesional. Toate aceste documente vizează acumularea competenţelor, inclusiv în
baza învăţării informale şi nonformale.
În a fost lansat proiectul Tineretul în acțiune sau Youthpass. Conceptul este tradus
din engleză youth work și regrupează activitățile socio-educaționale ale organizațiilor de tineret
și de educație populară sau a serviciilor de tineret ale comunităților, precum:
 informarea;
 sprijin pentru diferite forme de inițiative ale tineretului;
 voluntariat și voluntariat educațional;
 muncă socială pentru tineri;
 integrarea socio-profesională și civică a tinerilor;

45
 protecția judiciară a tinerilor.
Programul Tineretul în acțiune, desfășurat în perioada , a avut ca scop
încurajarea cetățeniei active, solidarității și toleranței în rândul tinerilor europeni, precum și
implicarea acestora în pregătirea pentru viitorul Uniunii Europene. Programul a promovat
mobilitatea, învățarea nonformală, dialogul intercultural și incluziunea, în special în rândul
tinerilor cu vârste între 13 și 30 de ani, și a permis activiștilor de tineret și organizațiilor
societății civile să beneficieze de suport în domeniul formării și dezvoltării rețelelor.
Programul a sprijinit anual circa de tineri și activiști ai organizațiilor de tineret,
prin aproximativ de proiecte. Referindu-ne la utilitatea și competențele dobândite de către
beneficiarii proiectului, potrivit chestionarelor, se conturează următoarele.
Printre tinerii participanți:
 91% au declarat că experiența le-a permis să își îmbunătățească abilitățile de vorbire în
limbi străine;
 87% au indicat că au devenit mai deschiși spre multiculturalitate;
 84% au învățat să-și servească mai bine comunitatea sau societatea;
 75% au învățat să discerne mai bine posibilitățile de dezvoltare personală sau
profesională;
 67% au considerat că au perspective mai bune de angajare datorită experienței obținute în
proiectul „Tineret în acțiune”.
Printre lucrătorii de tineret:
 92% au indicat că au dobândit abilități și cunoștințe pe care nu le-ar fi putut dobândi prin
proiecte naționale;
 86% intenționează să acorde mai multă atenție dimensiunii internaționale a activității lor.
Printre organizațiile de tineret:
 90% au declarat că participarea la programul Tineret în acțiune le-a consolidat abilitățile
de management de proiect;
 89% au considerat că percepția lor asupra diversității culturale s-a îmbunătățit [1, pp.
87].
Youthpass este utilizat pentru a certifica dobândirea de competențe din cele 8 competențe
- cheie de către voluntarii europeni care petrec până la 12 luni într-un proiect de voluntariat într-
o altă țară europeană. Începând cu , programul Youthpass a fost substituit de programul UE
pentru educație, formare, tineret și sport Erasmus + , care oferă suport în domeniul educației
nonformale.
În linii mari, aceste două programe (SVE și Rasmus+) sunt destinate tinerilor, care în
rezultatul mobilității academice, profesionale și de voluntariat vor obține competențe necesare
pentru angajarea în câmpul muncii, precum și învățării pe tot parcursul vieții. Mai mult decât
atât, ele nu se rezumă doar la tinerii cu studii superioare, dimpotrivă, încurajându-i pe cei care nu
le dețin. Potrivit datelor statistice la nivelul Uniunii Europene, în circa 50% din tineri s-au
angajat în baza CV Europass, iar 28% - Youthpass [7, p. 98].
În mai multe state sunt practicate carnete sau certificate de voluntar, în baza cărora este
menționat întregul parcurs al deținătorului și reflectate competențele obținute (totodată prin
intermediul carnetului are loc recunoașterea sau valorificarea competențelor, însă nu și validarea,
ceea ce ține de atribuția autorităților educaționale naționale).

46
Voluntariatul poate fi o sursa foarte bogata de învățare, atunci când există atât dorința de
a învăța din partea voluntarului, cât și preocuparea pentru motivația voluntarului din partea
organizației la care acesta activează. Implicându-se în diverse proiecte și activități, lucrând în
echipă, sau de unii singuri, confruntându-se cu diverse situații și probleme, voluntarii dobândesc
implicit noi abilitați, noi cunoștințe, noi aptitudini – într-un cuvânt, noi competențe. Activitățile
de voluntariat pot avea un impact puternic asupra traseului profesional a unui tânăr.
În , Parlamentul și Consiliul European au adoptat Cadrul european de referință,
formulând competențele europene cheie pentru învățarea continuă și care includ:
1. Comunicare în limba maternă;
2. Comunicare în limbi străine;
3. Competențe matematice și competențe de bază în știință și tehnologie;
4. Competențe digitale;
5. A învăța să înveți;
6. Competențe sociale și civice;
7. Spirit de inițiativă ș antreprenoriat;
8. Sensibilizare și exprimare culturală [4, p. 13].
În cadrul proiectului (FIKA) al Programului Erasmus +, în baza
cercetărilor realizate în zece țări europene, au fost identificate 14 viitoare competențe, ce necesită
a fi cultivate, fiind considerate vitale pentru viitorul voluntariatului în toată Europa. În mare
parte, ele se axează pe competențele pentru învățarea continuă și includ:
1. Rezolvarea conflictului – se referă la comunicarea în limba maternă și limbi străine, a
învăța să înveți, competențe și inițiativă și antreprenoriat social și civic;
2. Respect – se referă la comunicarea în limba maternă și limbi străine, a învăța să înveți,
competențe sociale și civice și a gradului de cunoaștere și exprimare culturală;
3. Comunicare activă și pasivă – se referă la comunicarea în limba maternă și limbile
străine;
4. Gândire critică – se referă la competențe matematice și competențe de bază în știință și
tehnologie, a învăța să înveți, competențe sociale și civice și a gradului de cunoaștere și
exprimare culturală;
5. Empatia și altruismul – se referă la comunicarea în limba maternă și limbi străine, a
învăța să înveți, competențe sociale și civice și a gradului de cunoaștere și exprimare
culturală;
6. Înțelegerea interculturală – se referă la comunicarea în limba maternă și limbi străine,
competențe sociale și civice și de sensibilizare culturală și exprimare;
7. Competență digitală – se referă la comunicarea în limba maternă și limbi străine și
competențe digitale;
8. Adaptabilitate – se referă la învățarea de a învăța, sociale și competențe civice și inițiativă
și antreprenoriat;
9. Lucru în echipă – se referă la comunicarea în limba maternă și limbi străine, a învăța să
înveți, competențe și inițiativă și antreprenoriat social și civic;
Evaluarea și recunoașterea competențelor individuale - se referă la a învăța să înveți;
De gestionare a timpului – se referă la competențele sociale și civice și de inițiativă și
antreprenoriat;

47
De rezolvare a problemelor – se referă la învățarea de a învăța, competențe sociale și
civice și de sensibilizare culturală și exprimare;
Luând inițiative – se referă la competențele sociale și civice și de inițiativă și
antreprenoriat Aptitudini organizatorice – se referă la comunicare în limba maternă și
limbi străine, a învăța să înveți, competențe și inițiativă și antreprenoriat social și civic
[5].
În concluzii menționăm că dintre toate tipurile de învățare informală și nonformală,
voluntariatul este cea mai complexă modalitate de a învăța, de a te dezvolta și de a împărtăși cele
învățate. Astfel, potrivit voluntarilor, cele mai importante competențe dobândite în rezultatul
activităților sunt:
 competențe generale, precum comunicare în scris sau verbal – în limba maternă sau într-o
limbă străină, relaționare cu beneficiari / sponsori / autorități / mass-media / personalități
publice, etc., negociere, cooperare, asumarea responsabilității, luarea de inițiativă,
rezolvarea de probleme, gestionarea conflictelor, lucrul in echipa, leadership, comunicare
interculturala, buna gestionare a timpului de lucru, etc.;
 competențe legate de sarcini specifice, precum redactare de documente, scrierea de
proiecte, contabilitate primară și gestionarea de fonduri, documentare, competențe
administrative, animație socio-culturală, organizare de evenimente, lucrul cu diverse
tehnologii moderne, etc.
Majorie Moore spunea despre voluntariat că este „cel mai bun exemplu de democrație”.
Activând ca voluntar, votezi în fiecare zi pentru comunitatea în care vrei să trăiești.

Referințe bibliografice:
1. BACCALA, G. Mobilité internationale des jeunes et reconnaissance de L'éducation non formelle. In:
Presses de Sciences Po «Agora débats/jeunesses» /4, N° 50, pp. ;
2. Cadre de référence national sur l’éducation non formelle des enfants et des jeunes. Ministère de
l’Education nationale, de l’Enfance et de la Jeunesse & Service National de la Jeunesse. Luxembourg,
ISBN ;
3. COHEN, D. Service volontaire européen: le public, les apports du Programme. In: Presses de Sciences Po
«Agora débats/jeunesses» /1, N° 47;
4. Compétences clés pour l'éducation et la formation tout au long de la vie — un cadre de référence européen.
In: Journal Officiel de l'Union européenne, ;
5. Competențe de viitor pentru voluntariat – model de aptitudini (Proiectul FIKA),
funduszeue.info%20Skills%20model_funduszeue.info_.pdf;
6. Pour une meilleure reconnaissance de l’éducation au sein des activités de l’enfance et de la jeunesse. Une
éducation globale. CSAJ. Berne, , funduszeue.info
non-formelle/;
7. Points de vue sur la jeunesse, volume 1 - - Quelles perspectives ? Strasbourg. Conseil de l'Europe,
ISBN ;
8. ДЬЯКОВА Т.В. Волонтерство как часть учебного процесса в американской высшей школе. In:
Lingua mobilis , № 5 (51);
9. Corpul european de solidaritate [online] [citat 18 aprilie ]. Disponibil:funduszeue.info
european-de-solidaritate-an;
Cadre juridique europeenne [online] [citat 20 aprilie ]. Disponibil: funduszeue.info
europeenne/funduszeue.info


Activitățile nu se rezumă doar la participarea la anumite evenimente, sau desfășurarea unor acțiuni concrete. Ele
constau în seminare de informare, training-uri, mese rotunde, etc.

48
COLABORAREA FAMILIE-ȘCOALĂ, CA ELEMENT LEGITIM AL EDUCAȚIEI
FAMILY-SCHOOL COLLABORATION, AS A LEGITIMATE ELEMENT OF
EDUCATION

Roxana Nicoleta ANDRONACHE, metodist, învățător la clasele primare, grad didactic I,

Rezumat: În articolul dat este abordată problema colaborării dintre familie-școală, ca element legitim al
educației. Se pune accent pe: implicarea familiei în procesul de învățare, modalitățile de colaborare cu părinții, etc.
Cuvinte-cheie: colaborare, comunicare, element legitim.

Abstract: This article addresses the issue of collaboration between family and school, as a legitimate
element of education. Emphasis is placed on: family involvement in the learning process, ways of collaborating with
parents, etc.
Keywords: collaboration, communication, legitimate element.

„Implicarea familiei cere energie și efort și trebuie considerat un element legitim al

49
 Fiecare grup primește un mit prezentat mai jos și este invitat să propună cât mai multe
contraargumente;
 Suplimentar, puteți propune alături de contraargumente și activități pentru părinți, astfel
încât să diminuați miturile descrise.
Cea mai bună modalitate de a fi implicat ca părinte este prin intermediul comitetului de
părinți sau alte forme de asociere și organizare a părinților:
 Nu este suficient pentru un părinte să participe numai la întâlnirile lunare/ semestriale cu
părinții organizate în școală pentru a fi considerat implicat în educația copiilor;
 Pentru a sprijini real procesul de învățare al copilului este nevoie să-i ofere oportunități
de învățare atât acasă, sprijinindu-l la teme, asigurându-i un spațiu optim, cât și pe strada
sau la magazin, ajutându-l să ia singur decizii și să aplice în practică lucrurile învățate;
 Chiar dacă nu face parte din comitetul părinților din școală are dreptul să se informeze în
legătura cu activitățile acestuia.
Profesorii sunt singurii experți în educația copiilor, iar părinții nu trebuie niciodată să
întrebe sau să solicite informații despre ceea ce se întâmplă la școală:
 Familia și profesorii au roluri diferite în educația copiilor;
 Copiii au cele mai mari beneficii atunci când relația între părinți și profesori este bazată
pe respect și încredere;
 Părinții pot iniția discuții cu profesorii copilului pentru a-și clarifica diferite aspecte, iar
profesorii le apreciază interesul și îi văd ca parteneri în educația copiilor.
Impactul implicării părinților asupra rezultatelor școlare ale copiilor depinde de venitul
financiar, nivelul de educație sau statutul profesional:
 Cercetările confirmă că implicarea familiei în experiențele școlare ale copiilor are efecte
pozitive asupra atitudinii copiilor față de școală, indiferent de situația financiară a
părinților sau de nivelul educațional al acestora;
 Cel mai mult contează atitudinea părinților față de învățare și față de școală;
 Sunt parinți care nu au mult timp pentru implicarea în activitățile școlii, dar ei pot arăta
cât de importantă este educația pentru copil și cât de mult îi interesează progresele
copilului.
Cei care sunt responsabili de implicarea parintilor sunt profesorii, parintii/familia si
elevii:
 Un parteneriat real între părinți și școală nu se rezumă doar la relația între părinți și
profesori;
 Părinții au nevoie să cunoască toate persoanele care sprijină educația copilului lor:
profesorul diriginte, echipa de profesori ai clasei, directorul școlii, consiliul administrativ
al școlii și autoritățile publice;
 Părinții pot influența aceste persoane prin participarea la întâlniri, voturi și dezbateri pe
teme legate de educație și drepturile copiilor.
Exercițiu:
 Pe grupe, dezvoltați un scenariu pentru un joc de rol cu două etape: în prima etapă să se
reflecte neimplicarea părinților, iar în cea de-a doua etapă, interesul și implicarea
părinților;

50
 Fiecare grup prezintă în maxim 5 minute situația aleasă;
 Analizați împreună: Ce au în comun toate jocurile de rol în prima etapă, de neimplicare a
părinților? Dar în cea de-a doua, dezirabilă?
 Care era atitudinea cadrelor didactice în prima etapă comparativ cu cea de-a doua?
 Listați minim 3 principii de respectat în lucrul cu părinții.
De unde nevoia implicării părinților, a parteneriatului dintre familie și școală? Atât
pentru cadre didactice, cât și pentru părinți enumerăm câteva motive: insuficiența, încrederea în
ceilalți, slabă cunoaștere și intercunoaștere dintre aceștia, existența unor relații rigide, strict
formale, bazate pe impunere și control extern, aplicarea unor etichete pe baza unor mituri sau
asteptări greșite, convingeri și atitudini neadecvate, lipsa de experiență în activitatea didactică,
lipsa comunicării deschise a parinților cu copiii lor, înțelegerea greșită a modalităților de
implicare, inexistența abilităților de lucru în echipă. Pentru ce motive credeți că este necesară
implicarea părinților?
Exercitiu:
În paginile de mai jos veți găsi un set de recomadări pentru cadrele didactice în lucrul cu
părinții și recomandări pentru părinți, utile în relația cu copiii lor și cu profesorii copiilor.
Împărțiți în trei grupuri, realizați sarcina astfel:
Grupul 1: pe baza recomandărilor pentru cadrele didactice de mai jos, la care vă rugăm să
adăugați și altele, realizați un pliant sau afis prin care să le faceți cunoscute și altor cadre
didactice. Folosiți hârtie colorată pentru a realiza materiale cât mai atractive. Suplimentar,
realizați și o ghicitoare folosind cuvinte din pliantul realizat!
Grupul 2: pe baza recomandărilor pentru părinți în relația cu copii lor de mai jos, la care
vă rugăm să adăugați și altele, realizați un pliant sau afis prin care să le faceți cunoscute
părinților. Folosiți hârtie colorată pentru a realiza materiale cât mai atractive. Suplimentar,
realizați și o ghicitoare folosind cuvinte din pliantul realizat!
Grupul 3: pe baza recomandărilor pentru părinți în relația cu profesorii de mai jos, la care
vă rugăm să adăugați și altele, realizați un pliant sau afis prin care să le faceți cunoscute
părinților. Folosiți hârtie colorată pentru a realiza materiale cât mai atractive. Suplimentar,
realizați și o ghicitoare folosind cuvinte din pliantul realizat!
Fiecare grup primește un perete din spațiul de formare și își expune produsele realizate.
Realizați un „tur al galeriei” și pe post-it-uri diferit colorate, oferiți feedback celorlalte
grupuri.
Însă, literatura de specialitate, prin cercetările, studiile și programele educaționale
derulate în țări din Uniunea Europeană, în SUA, Australia etc., se referă la aspecte pozitive pe
termen lung, demonstrate statistic.
Ce câștigă copiii?:
 Obțin rezultate mai bune la școală (note, calificative, aprecieri);
 Crește motivația învățării;
 Se diminuează și chiar se reduce consumul cu risc (alcool, droguri, tutun);
 Scade frecvența problemelor de comportament (agresivitate, violență);
 Participă activ la activitățile propuse de școală (prezența la orele de curs, decorarea
claselor și a școlii, atragerea de fonduri, activități extrașcolare, evenimente educaționale,
tutoriat, voluntariat etc.);

51
 Se îmbunătățește comunicarea copiilor cu părinții și profesorii lor;
 Scade numărul de absențe și se reduce numărul de întârzieri;
 Vin cu plăcere la școală și manifestă o atitudine pozitivă față de învățare și școală, se
angajează cu fermitate în elaborarea calitativă a temelor de acasă;
 Se dezvoltă încrederea în sine și în ceilalti;
 Se optimizează relația părinte-copil.
Ce câștigă părinții?:
 Comunicarea eficientă cu proprii copii și cu profesorii lor;
 Responsabilitatea crescută a cooperării dintre școală și părinți;
 O mai bună imagine de sine și bucuria pentru reușitele copiilor lor;
 Așteptări înalte și încredere în succesele copiilor;
 Asigurarea continuă a suportului pentru învațare, indiferent de nivelul socio-economic;
 Înțelegerea mai bună a intereselor copiilor și a școlii unde învață;
 Identificarea soluțiilor educaționale adecvate nevoilor copiilor lor;
 Timp mai mult petrecut cu copiii, atât acasă, cât și la școală;
 Modalități concrete de ajutor pentru atingerea celor mai înalte standarde pentru copiii lor,
mai multe cunoștințe și abilități despre activitățile copiilor și despre cum funcționează
școala și sarcinile acesteia;
 O atitudine pozitivă față de școală, încredere și respect față de profesori;
 Petrecerea unui timp mai mare în activitățile de atragere de fonduri pentru școală.
Chestionar pentru învățători și profesori:
 Enumerați nevoile dumneavoastră în legătură cu părinții elevilor;
 Apreciați punctele tari și punctele slabe ale relației pe care o aveți cu părinții elevilor;
 Atunci când întâlniți un părinte, despre ce discutați?
 Imaginați-vă ședința cu părinții pe care v-o doriți. Care sunt aspectele importante? Care
sunt detaliile de care trebuie să țineți cont pentru reușita întâlnirii?
 Cum puteți ajuta părinții să vină pregătiți la întâlnirile cu dumneavoastră?
 Formulați 3 obiective, prioritari și acțiuni necesare dezvoltării unei relații eficiente cu
părinții elevilor.
Exercițiu „Nevoi și surse”:
 Ce doresc / au nevoie să știe profesorii despre elevi?
 Cele mai bune surse de informații;
 Ce doresc / au nevoie să știe părinții despre copii?
 Cele mai bune surse de informații.
Sugestii pentru cadrele didactice:
 Din ce în ce mai mulți profesori sunt convinși de faptul că implicarea părinților în
educație trebuie să aibă loc atât la școală, cât și acasă;
 Comunicați părinților misiunea, valorile, politicile școlii. Pentru a încuraja implicarea
părinților, școlile au nevoie să comunice frecvent și clar cu părinții și să le ceară părerile
în deciziile care-i privesc pe copiii lor (de exemplu, disciplinele opționale sau
regulamentul școlii);

52
 Dacă toți copiii au șanse egale pentru succes, atunci școlile trebuie să aibă așteptări înalte
pentru toți elevii. Acest mesaj va fi explicat părinților și elevilor de către directori și
profesori;
 Solicitați părinților să vă comunice: nevoile lor de informații (despre școală, clasă,
profesori, comportamentul copilului lor, progrese obținute de copil etc); date despre
copil: cum se comportă acasă, relațiile cu alți copii, cum învață acasă, regulile de
disciplină pe care le respectă și cele pe care nu le respectă; temerile pe care ei le au în
legătură cu școala;
 Practicații politica ușilor deschise. Învitați părinții la activități variate, nu doar la
„ședințele cu părinții”. Vor înțelege mai ușor obiectivele și practicile dumneavoastră;
 Explicați-le părinților cum și când pot veni la școală să vă întâlnească; vorbiți-le despre
modul cum faceți anunțurile pentru părinți și despre regulile clasei;
 Elaborați calendarul activităților școlare ale elevilor, dar și un calendar cu activități la
care pot participa părinții. Oferiți-l la începutul anului școlar și retrimiteți-l și la începutul
semestrului al II-lea;
 Imaginați activități care să-i surprindă plăcut pe părinți și mai ales, care să le dea
posibilitatea să-și pună în valoare calitățile personale sau pe cele de părinte. Creativitatea
dumneavoastră va provoca orice părinte, indiferent cât va fi de ocupat!
 La sfârșitul semestrului sau al anului școlar nu premiați doar elevii, ci și părinții cei mai
activi. Acordați diplome acelora care s-au implicat;
 Creați un mediu confortabil în timpul întâlnirilor cu părinții, astfel încât aceștia să se
simtă liberi să își exprime opiniile, să vă adreseze întrebări, să facă recomandări și să
împărtășească informații;
 Asigurați-vă că părinții știu cum să-și ajute copilul acasă. Discutați cu ei despre cum
stabilesc regulile, oferiți-le informații despre dezvoltarea psihică a vârstei copilului,
despre spațiul de învățare etc. Realizați împreună cu elevii pliante, afișe cu informații
utile pentru părinți!
 Folosiți periodic un chestionar privind interesele părinților, de exemplu pentru subiectele
urmatoarei întâlniri. Astfel, puteți planifica împreună următoarea întâlnire;
 Asigurați părinții de respectul și încrederea acordate; esențială este și asigurarea
confidențialității;
 Vă este util să rețineți în minte faptul că orice părinte dorește ce este mai bun pentru
copilul lor. Părinții sunt cei mai puternici apărători ai copilului, fiind fundamental pentru
rolul de părinte. Informați-l despre drepturile părinților!
Sugestiile practice prezentate în continuare pot fi transmise părinților elevilor
dumneavoastră fie la întâlnirile cu ei, fie sub forma unor afișe lucrate cu elevii, pliante sau chiar
în revista școlii. Puteți avea un număr al revistei dedicat părinților sau rubrici permanente.
Mijloacele moderne pe care le vom avea la dispoziție în următoarea perioadă de timp, ne pot
ajuta să realizăm și un site al școlii cu pagini dedicate părinților.
A fi părinte este un dar minunat, încărcat cu responsabilitate, care oferă satisfacții
deosebite, dar și dificultăți. Deseori, părinții au trăit la întâlnirea cu școala unde învață copiii lor,
experiențe neplăcute:

53
 Nu-mi place să vin la școală!
 Profesorii trebuie să se ocupe de educația copiilor, ei sunt specialiștii! Eu particip doar la
ședințele cu părinții.
 Nu avem nevoie de informații sau legături cu școala! Nu avem timp! Serviciul ne cere
mult efort și timp. I-am adus la școală, învățați-i!
 Ce rezultate să aibă copilul? Bani, nu sunt, avem carte mai puțină, suntem simpli
muncitori. Nu avem experiență pentru a oferi ajutor!
 Văd atâta indiferență din partea profesorilor, nu le pasă, nu sunt interesați!
Aceste afirmații, de cele mai multe ori, devenite credințe false/mituri despre implicarea
părinților sunt „veritabile” obstacole în funcționarea relației părinți-profesori, asemenea unei
echipe, din care copiii să aibă în primul rând de câștigat.
Copiii care știu că parinții lor sunt interesați direct de educația lor manifestă o
responsabilitate crescută în învățare. A fi părinte presupune o investiție afectivă, o relașie ce se
stabilește între copil-părinte, care presupune (Shonkoff & Phillips, ):
 Abilități de autocunoaștere și de comunicare;
 Abilități de interacțiune constructivă cu copilul, de joc și relaționare socială;
 Abilități organizaționale și de petrecere a timpului liber;
 Abilități de învățare;
 Abilități de rezolvare și negociere a conflictelor;
 Abilități de dezvoltare a stilului de viață (engl. „life style”).
Programele educaționale sunt foarte utile, dar trebuie aplicate diferențiat: grup
țintă, obiective, nevoi. Importante sunt motivarea părinților și conștientizarea beneficiilor
obținute, atât pentru ei, cât și pentru copiii lor (Kaiser & Hancock, ).
Programele privind educația părinților cuprind teme, cum ar fi:
 Autocunoaștere și încredere în sine;
 Învățare (motivație în învățare, stil de învățare, strategii de învățare);
 Implicarea în viața școlii și a comunității (prima zi de școală, tutoriatul, etc.);
 Familie, rolul de părinte, resurse;
 Abuz, violența, comportamente cu risc, siguranța la școală;
 Dezvoltarea carierei și rețeaua de servicii;
 Disciplina, comunicare și rezolvare de conflicte;
 Nutriție, igiena, sănătate;
 Dezvoltarea copilului: fizică, comportamentală, emoțională și socială.
La ce programe și cursuri ați dori să participe părinții? Alegeți sau propuneți altele!
Pentru a avea succes, implicarea părinților se focalizează pe ceea ce se petrece în școală,
și mai ales în clasă, pentru a ajuta la dezvoltarea copiilor ca și cetățeni activi și responsabili.
„Întotdeauna am știut că familia este pilonul principal, partenerii numărul 1 în educație!” spune
un profesor din Phoenix, Arizona (Bonnie Reynolds, ). Astfel, părinții joacă mai multe
roluri, esențiale deopotrivă: primii educatori ai copiilor acasă, parteneri ai școlii, resurse ai
copiilor în comunitate.
Centru pentru părinți. O modalitate eficientă de implicare a părinților este crearea în
școală a unui centru pentru părinți. Le este foarte util părinților să întâlnească, într-un mod

54
informal, alți părinți sau profesorii copiilor și să facă schimb de informații, experiențe, să
planifice împreună activități.
Este important ca acest centru să fie plasat într-un spațiu accesibil și să aibă un orar care
să dea părinților posibilitatea de a-l vizita.
În acest centru, părinții vor găsi informații despre școală, materiale scrise sau video
despre subiecte de interes pentru ei și este util și accesul la un computer, eventual cu Internet.
Exercițiu: „Dezvoltarea centrului pentru părinți”
Împărțiți pe grupe numite: clubul arhitecților, clubul juriștilor, clubul economiștilor,
clubul actorilor și clubul agenților de publicitate. Realizați sarcina astfel:
Clubul arhitecților: creează un design al spațiului destinat unui centru pentru părinți, cu
ajutorul materialelor necesare: foarfece, coli de flipchart, coli colorate, post-it, markere, lipici,
sfoară.
Clubul juriștilor: concep un set de principii, reguli pentru părinții implicați în activitățile
centrului.
Clubul economiștilor: calculează costul necesar unui centru pentru părinți, pe baza unei
schițe de buget (categorii de cheltuieli, costuri, sursa banilor).
Clubul actorilor: este format de fapt, din părinți care desfășoară o activitate în centrul lor.
Grupul listează câteva activități care se pot desfășura în acest centru și prezintă celorlalte grupuri
o secvență de 3 minute, sub forma unui joc de rol.
Clubul agenților de publicitate: concepe cât mai multe mesaje promoționale, ca
argumente la centrele pentru părinți. Pot realiza și un spot publicitar, o siglă necesare unui astfel
de centru.
Fiecare club își prezintă rezultatele și primește feedback de la celelalte.
Părinților le este mult mai util acest centru când se implică în organizarea lui, chiar de la
înființare. Desigur, personalul didactic este invitat să colaboreze cu părinții.
Etapele necesare de parcurs la început sunt:
 identificarea nevoilor și resurselor pentru acest centru;
 realizarea unei prime întâlniri și constituirea unei echipe de bază;
 contactarea altor părinți interesați;
 stabilirea priorităților;
 recrutarea părinților și chiar organizarea pe departamente.
Exercițiu: „Poduri și bariere”
Obiective:
- să identifice avantajele implicării părinților;
- să exploreze obstacolele, barierele, miturile prejudecățile referitoare la implicarea
părinților în educația copiilor, în relația profesori-părinți.
Resurse materiale: coli de hârtie A4, post-it-uri, flipchart, coli de flipchart, markere, fișe
de lucru. Timp: 50 minute.
Concepte-cheie: implicarea părinților, avantaje, dezavantaje, obstacole.
Scenariu și sugestii de lucru:
 Fiecare participant primește câte o fișă de lucru, unde are ca sarcina de a identifica
decalogul podurilor și decalogul barierelor privind implicarea părinților. Se formează

55
diade, își prezintă reciproc fișa de lucru, motivând ceea ce au scris. Sarcina diadei este de
a negocia cele două fișe de lucru, și să completeze una nouă, timp de 5 minute!
 Se formează echipe de câte 4 membri, practic prin unirea a două diade. Se completează o
nouă fișă, specifică noii echipe formate. În acest moment, probabil că vor exista fișe
de lucru ale echipelor astfel create, care pot primi nume de poduri recunoscute în toată
lumea. Se alege o persoană din fiecare echipă, care va negocia fișa de lucru cu ceilalți
reprezentanți, în două reprize. Dupa aceste negocieri, va exista posbilitatea de a realiza
decalogul poduri și decalogul bariere, reprezentative pentru întregul grup;
 Se discută rezultatele obținute, se argumentează, se specifică avantajele și dezavantajele
pentru fiecare categorie: copii, cadre didactice, părinți, directori, școală, comunitate,
consilieri școlari, etc.;
 În grupul mare, un scurt brainstroming despre „cum putem sparge barierele?”. Găsiți
modalități concrete, contraargumente, pe care să le listăm, pentru dezvoltarea implicării
părinților.

Poduri Bariere
Avantajele implicării părinților Obstacole / Mituri / Implicarea părinților
1. 1.

Puncte de discuție:
 Ce ați identificat mai ușor: podurile sau barierele? Argumentați!
 Cu ce v-ați confruntat mai des în activitatea de consiliere școlară: cu avantaje sau cu
bariere?
 Cum vi s-au părut cele două metafore: poduri și bariere? Ce alte metafore ar fi fost
potrivite?
 Cum a fost să negociați avantajele, dar barierele, miturile, prejudecățile?
 La ce ați renunțat mai ușor? La ce nu ați renunțat deloc?
 Cum v-au convins ceilalți? Pe ce credeți că au mizat?
 Vi se pare reprezentativă fișa de lucru finală cu decalogul podurilor și declaogul
barierelor?
 Ce determină, de fapt, implicarea părinților, dar neimplicarea părinților?
 Ce modalități, strategii concrete ați identificat? Sunt realiste, rezonabile? Argumentați!
Recomandări pentru părinți:
 Explicați-i cu răbdare copilului despre așteptările ridicate pe care trebuie să le aibă în
legătura cu școala. Faceți să înțeleagă că școala reprezintă prima prioritate pentru el;
 Dedicați-i minim 15 minute pe zi în care să vorbiți despre școală, despre cum se simte,
despre ce-i place și ce nu, despre nevoile lui etc.
 Arătați-i copilului că vă interesează ce face la școală. Atunci când se întoarce de la școală
și-l veți întreba „Cum a fost azi la școală?”
 Oferiți copilului un loc liniștit unde să poată învăța;
 Ajutați-vă copilul la teme. Asta înseamnă nu să i le faceți dumneavoastră, ci să fiți acolo
pentru a-i răspunde la întrebări, să-i oferiți exemple;

56
 Încurajați-vă copilul să participe la activități școlare sau extrașcolare inedite: concursuri,
spectacole, cercuri etc. și să colaboreze cu ceilalți copii/adulți atât la școală, acasă sau în
comunitate;
 Stabiliți regulile de comportament în casă, explicați-le copiilor, asigurați-vă că ei le-au
înțeles și, mai ales, negociați-le cu ei. Limtați-i accesul la televizor și discutați ceea ce a
văzut și a înțeles. Același lucru este necesar și cu accesul la alte jocuri video sau
computer;
 Încurajați orice efort al copilului, lăudați-l și găsiți motive pentru care să-i oferiți feed
back pozitiv. Nu-l faceți să se simtă vinovat. Când greșește sau nu poate rezolva un tip de
problemă, îi puteți explica cu răbdare și dragoste care sunt piedicile și ajutați-l să
găsească soluții. Nu rezolvați dumneavoastră problemele în locul lui!
 Arătați-vă interesul pentru orice se întâmplă cu copilul. Dezvoltați-vă o relație de
încredere, grijă și dragoste cu copilul;
 Țineți legătura cu profesorii copilului. Dacă aveți de întrebat ceva sau aveți sugestii,
solicitați o întâlnire în care să vorbiți deschis. Este încă o cale prin care copilul știe că
este important pentru dumneavoastră. În plus, atitudinea dumneavoastră față de școală va
fi imitată de copil în relația cu profesorii;
 Prezentați-vă profesorilor. Aflați modul cum doresc aceștia să fie contactați (direct,
telefon, anunțați dinainte) și discutați despre cum percep activitatea copilului
dumneavoastră în clasă;
 Vorbiți cu profesorii despre progresul copilului la diferite materii și întrebați cum îl puteți
ajuta acasa;
 Interesați-vă de eforturile scolii: Care sunt prioritățile stabilite pentru sprijinirea
procesului de învățare în acest an școlar? Și-a propus echipa managerială derularea unor
campanii de prevenire a abandonului școlar, a violenței, a consumului de tutun / alcool /
droguri? Cum este implicată școala în dezvoltarea unui angajament cu comunitatea? Are
școala o ofertă pentru educația adulților? Școlile pot organiza cursuri de scurtă durată
pentru părinți sau pentru alți adulți din comunitate (limbi străine, computere, consilierea
carierei etc.);
 Organizați sesiuni, întâlniri cu invitați. Comitetele de părinți sunt încurajate să identifice
experți în cadrul comunității care să vină și să le vorbească părinților și profesorilor pe
diverse subiecte de interes pentru aceste grupuri țintă;
 Implicați-vă. Considerați voluntariatul pentru școală necesar pentru implementarea unui
program de dezvoltare a parteneriatului dintre școală și părinții elevilor;
 Organizați împreună cu alți părinți evenimente și programe (de exemplu, pentru
valorizarea diferitelor culturi existente în școală sau pentru implicarea ambilor părinți în
educația copiilor sau pentru promovarea unui stil de viață sănătos);
 Inițiați discuția, dacă școala nu are nici o intenție de a dezvolta programe de implicare a
părinților;
 Realizați un studiu în școală, adresat părinților pentru a investiga proiectele sau cursurile
pentru/cu părinți. Construiți chestionarele, astfel încât să atingeți următoarele arii de
interes pentru părinți:

57
Învățare  Descoperiți punctele tari în învățare ale copilului;
 Stilul de învățare al copilului;
 Cum motivăm copilul să învețe;
 Cum ajut copilul să citească, să scrie și să calculeze;
 Cum dezvoltăm memoria copilului;
 Învățați copilul că își poate asuma riscuri.
Școala  Cum întrebăm copilul despre profesori și despre școală;
 Când decidem schimbarea clasei/ a școlii;
 Cum ne pregătim pentru întâlnirea cu ceilalți părinți și cu profesorii;
 Implicarea taților în educația copiilor;
 Sprijinirea părinților singuri;
 Părinți tutori pentru elevi;
 Contacte cu parteneri din afara școlii;
 Baza de date cu servicii pentru copii.
Dezvoltarea fizică,  Dezvoltarea fetelor/băieților;
sănătate  Afecțiunile cronice ale copiilor;
 Stilul alimentar al familiei;
 Sportul în viața familiei;
 Cum dezvoltăm o imagine corporală sănătoasă copiilor;
 Cum vorbim despre sexualitate cu copilul: responsabilitatea părinților;
 Comportamente cu risc, alcool, droguri: cum învățăm copiii să se comporte cu
persoanele necunoscute, cum explicăm copiilor dependența de alcool sau alte
substanțe.
Dezvoltarea  Disciplina pozitivă;
comportamentală și  Autodisciplina;
emoțională  Cum învățăm copilul să aibă încredere în sine;
 Cum recunoaștem dificultățile emoționale ale copilului.
Resursele familiei:  Cum ajutăm copilul să privească critic emisiunile TV;
timp liber, bani  Jucării și jocuri;
 Cum discutăm cu copiii despre bani.

Referințe bibliografice:
1. CLARK, A. M. Parent-Teacher Conferences: Suggestions for Parents. ERIC Digest, ;
2. FRANKLAND, A., SANDERS, P. First step in counselling. Next step in counseling. UK, ;
3. KATZ, G. L., AIDMAN, A., REESE, D. A., CLARK, A. M. How Can We Prevent and Resolve Parent-
Teacher Differences? ERIC Digest, ;
4. KREIDER, H. Families and Teachers as Partners, [online] [citat 24 aprilie ]. Disponibil:
funduszeue.info;
5. National Association for the Education of Young Children. Building Parent-Teacher Partnerships,
[online] [citat 25 aprilie ]. Disponibil: funduszeue.info;
6. ***Student life: school, home and community. The American Teacher,

58
DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII PRIN UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN
PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE
DEVELOPMENT OF CREATIVITY USING COMPUTERS IN THE TEACHING-
LEARNING PROCESS

Liliana APACHIȚEI, profesor, grad didactic I,